2015 este al 26-lea an în care este adăugată o extra secundă (numită și secundă intercalată sau secundă bisectă) în Timpul Universal Coordonat (Coordinated Universal Time, UTC), acest proces fiind început în anul 1972. UTC este standardul internațional de timp, care reglementează ceasurile din întreaga lume, delimitând un grup de secunde în minute, ore, zile, luni și ani. El se bazează pe timpul atomic, o metodă de măsurare a timpului în funcție de frecvența vibrațiilor într-un atom. Ziua UTC a fost definită ca având 86,400 secunde.
La nivel planetar, la 30 iunie 2015, mai precis în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, se va trece de la 11:59:59 la 11:59:60, și nu la 12:00:00, cum ar fi normal. Ziua de astăzi, 30 iunie, va fi cu o secundă mai lungă decât restul zilelor anului în curs, ultimul minut al zilei având 61 de secunde, în scopul de a sincroniza ceasurile atomice cu timpul astronomic în limita a 0,9 secunde, după cum menționează Serviciul Internațional pentru Rotația Terestră și Sisteme de Referință (IERS) pe site-ul său. Ultimul an în care a avut loc o astfel de ajustare a fost 2012, secunda fiind introdusă la 30 iunie, până în prezent fiind adăugate un total de 25 de secunde în UTC. Acest fapt înseamnă că Pământul a încetinit, din 1972, cu 25 de secunde comparativ cu timpul atomic.
Decizia a fost luată de IERS, cu sediul la Paris, care monitorizează rotația planetei noastre și schimbă ora exactă la nevoie. Saltul de o secundă se introduce în UTC la sfârșitul lunilor decembrie sau iunie, după analizarea cu cea mai mare precizie a neregularităților vitezei de rotație a Pământului, care nu este perfectă, existând abateri, de la an la an, la nivel de milisecunde, fiind astfel încetinită cu aproximativ două miimi de secundă în fiecare zi. Ceasurile atomice nu își modifică ritmul de funcționare, fiind capabile să mențină timpul perfect pentru 300 de milioane de ani, fără să se abată cu o secundă.
O secundă intercalată permite timpului universal definit de ceasurile atomice să compenseze avansul față de ritmul de rotație al Pământului și să fie cât mai aproape de timpul solar mediu. Această secundă are același rol ca și anul bisect, în care luna februarie are 29 de zile. Dacă nu s-ar opera aceste ajustări, ceasurile ar lua-o înainte și după mulți ani s-ar ajunge la situația în care soarele ar apune la amiază.
Astronomii explică de ce pământul și-a micșorat ritmul de rotire și ziua se mărește, cauza fiind atracția gravitațională a Lunii și Soarelui, diversele mișcări atmosferice, variațiile calotelor glaciare, căderea de meteoriți, erupțiile vulcanice și producerea de cutremure. Rotația Pământului încetinește, deci ziua solară devine mai lungă, în principal din cauza mareelor. Toate acestea conduc la înregistrarea unei diferențe între timpul atomic, pe care-l avem la ceasul de la mână, și orologiul natural, care este Pământul și care ne dă alternanța zi — noapte. La fiecare câțiva ani, este nevoie de unele ajustări. Acesta este motivul pentru care ziua de 30 iunie a acestui an va avea 86.401 secunde în loc de 86.400, potrivit www.iers.org.
Această decizie a semănat teamă printre companiile IT, deoarece unele servere s-ar putea bloca, așa cum s-a întâmplat în 2012. Atunci, browser-ul Mozilla, dar și site-uri precum Linkedin, Reddit sau Gizmodo au picat, iar utilizatorii sistemului de operare Linux au semnalat numeroase erori. Reprezentații Marii Britanii precizează însă că, dacă se renunță la secundele suplimentare, omenirea riscă să piardă orice noțiune a legăturii dintre ora exactă, răsăritul și apusul Soarelui. Între 1972-1979, în fiecare an, s-a adăugat o secundă în plus, iar în anii '80 acest lucru s-a întâmplat de șase ori. În această perioadă, însă, economia mondială nu era atât de dependentă de Internet și de tranzacțiile electronice, care pot fi grav afectate de astfel de modificări ale orei exacte.
Pentru 2015, specialiștii menționează că Google a rezolvat această problemă. Compania americană multinațională va adăuga o milisecundă serverelor sale, în diferite momente, pe parcursul anului. În acest fel, serverele nu vor detecta "saltul de o secundă". Eficientă este și închiderea calculatoarelor pentru cel mult două ore, în preajma saltului. Totuși, specialiștii admit că implicațiile saltului sunt mai profunde de atât. Se pare că acest salt poate perturba sistemele GPS, ceea ce ar putea provoca anumite probleme în pilotajul avioanelor, de exemplu.
Exercițiul secundei intercalate nu a fost primit de toate țările cu brațele deschise. Multe țări, cum sunt Statele Unite sau Franța, ar dori să se renunțe la acest exercițiu, deoarece îl consideră inutil și complicat, și să se încreadă doar în ceasurile atomice. Dimpotrivă, alte țări, în special Marea Britanie, pledează pentru menținerea acestei ajustări. (sursa: Agerpres)
Recomandările noastre
