Opinii EVZ
Dacian Cioloș dă de înțeles că se confruntă, ca premier, cu o realitate gravă: Teama de DNA a dus la teama celor din administrația locală și centrală de a lua decizii!
Joi, 25 februarie 2016, la ora 8.15 pm. Dacian Cioloș a postat pe pagina sa de Facebook următorul text: „Avem nevoie să reinstaurăm un climat de încredere în administrație, bazat pe transparență și claritate a legislației, a procedurilor și a actului decizional.
Teama de a asuma decizii, de multe ori de frica DNA, cum s-a împământenit în această ultimă perioadă, poate veni și din lipsa de claritate a legislației sau a procedurilor de lucru. Aici avem de-a face și cu o responsabilitate politică în actul legislativ. Și cred că această teamă de DNA nu este din cauza modului în careDNA își face treaba în mod exemplar, ci, probabil, de incapacitatea noastră de a progresa cu aceeași viteză în performanță cu care a progresat DNA în acești ultimi ani. Eu cel puțin așa lecturez lucrurile în momentul de față”.
Ca gazetar prin Istorie, cum îmi spun, pentru că nu sunt istoric de profesie, m-am obișnuit să fiu atent la zicerile înalților demnitari din România de azi, știind că ele vor servi posterității ca documente care vor fi citite și mai ales citate. Cum în ultima vreme s-a împămîntenit printre demnitari năravul de a înlocui Comunicatele oficiale cu postări pe Facebook, o aiureală, (Facebook e doar pentru impresiile personale ale politicianului, astfel încît un text să nu angajeze și funcția, ci doar omul) ivită din propaganda mincinoasă că Klaus Iohannis a cîștigat alegerile nu datorită Sistemului, ci datorită geniului său de a se exprima pe Facebook, n-am încotro: Trebuie să acord atenție, ca analist, și intervențiilor pe Facebook ale demnitarilor. În consecință atrag atenția asupra postării de mai sus a lui Dacian Cioloș ca fiind una de importanță istorică: Dacian Cioloș abordează o realitate cu care sunt sigur se confruntă deja ca premier: Teama celor din administrație de a lua decizii de teama DNA. Despre această teamă au vorbit în ultimul timp criticii Binomului SRI-DNA, care au semnalat că așa zisa Luptă împotriva corupției paralizează activitatea în administrația locală și centrală.
Efectul pervers al așa zisei Lupte a apărut din cauza folosirii abuzive, în scopuri politico- mafiote, de către Binomul SRI-DNA a două infracțiuni: Abuzul în serviciu și Traficul de influență. Pentru Binomul SRI-DNA abuz în serviciu a devenit orice decizie a unui funcționar socotită de Binom, numai și numai de Binom, ca fiind abuz în serviciu.
Dacă un primar face un podeț, vine DNA și-l acuză de abuz în serviciu, pentru că, potrivit DNA, podețul respectiv nu trebuia făcut și astfel primarul a adus un prejudiciu statului. Care prejudiciu e stabilit tot de DNA. Firește, cum e vorba de DNA, te-ai aștepta să vezi și ce mită a luat primarul pentru construirea podețului. Ei bine, primarul n-a luat nici o mită. După DNA primarul a comis o infracțiune de corupție, doar pentru că a făcut un pod fără aprobarea Binomului SRI-DNA.
Traficul de influență e și el interpretat de Binom în chip aiuritor. Normal ar fi ca trafic de influență să fie o intervenție din partea cuiva pe lîngă o autoritate în schimbul unui cîștig. Dar dacă un parlamentar, mergînd în colegiu, i se plînge un alegător că nu primește TVA deși are dreptul, și la întoarcerea în București, se interesează la ANAF de așa ceva, poate fi anchetat pentru trafic de influență. Ca să nu mai spun că Trafic de influență e și cînd cineva obține bani de la altcineva promițîndu-i că va interveni la Dumnezeu ca să-i dea o repartiție direct în Rai, fără a mai trece prin Purgatoriu. În loc de înșelăciune, tipul e anchetat pentru trafic de influență! Ca urmare a acestei realități cumplite, care lasă impresia unei acțiuni antinaționale, sabotoare a Binomului SRI-DNA, nimeni nu mai are curajul unei inițiative, al semnării unei hîrtii. Mulți funcționari, chiar și cei de rang înalt, își spun că mai degrabă nu fac nimic decît să fie înhățați de DNA. Treptat-treptat, o nemișcare absolută se instalează într-o țară care are nevoie de decizii, chiar și dintre cele greșite, numai să fie decizii, pentru că administrarea treburilor publice asta presupune: Luarea de decizii fără altă teamă decît cea dată de judecata alegătorilor. Peste un timp vom vedea cu toții ce preț înspăimântător va trebui să plătim ca Popor al unei țări în care nu s-a mai făcut nimic din cauza Binomului SRI-DNA. Pe vremea lui Nicolae Ceaușescu n-aveam voie să spunem că Partidul e de vină pentru nu știu ce nenorocire. Da, nenorocirea exista, dar nu Partidul era de vină, ci felul greșit în care se aplicau de către unii Documentele de Partid. După aproape trei luni de guvernare, Dacian Cioloș și-a dat seama că teama de DNA a produs o paralizie a administrației locale și centrale, paralizie care se răsfrînge negativ, pe zi ce trece, asupra Guvernării sale. Postarea recunoaște această realitate, într-o premieră pe care nu șovăi s-o numesc istorică: În sfîrșit, un premier tehnocrat și mai ales un om care nu are probleme cu corupția, semnalează crunta realitate care ne va duce la colaps național: Teama de a lua decizii. El însă, bietul, n-are curaj să pună punctul pe i și să arate că teama aceasta își are cauza în abuzurile Binomului SRI-DNA. Și atunci, ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, denunțînd o nenorocire, n-o pune pe seama Partidului numit Binom, ci pe seama lipsei „de claritate a legislației sau a procedurilor de lucru”. Pe vremea lui Nicolae Ceașescu, chiar și cînd găseai aiurea cauzele unei nenorociri, era un curaj să dezvălui public o nenorocire. Nu de alta, dar sub conducerea Partidului, în România nu erau nenorociri. Din acest punct de vedere, gestul lui Dacian Cioloș de a semnala teama de a lua decizii de teama DNA e de un curaj nebănuit.
Articolul a fost publicat pe cristoiublog.ro.
Recomandările noastre
