Cetățenii de astăzi sunt puși să plătească pentru greșelile strămoșilor lor de acum sute de ani, în Portugalia, scrie cotidianul francez de extremă stânga Liberation.

Greșelile strămoșilor, plătite de cetățenii nevinovați de azi

În timp ce mai multe organizații fac apel la fostele imperii coloniale să-și asume responsabilitatea, șeful statului portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, a anunțat că vrea să „plătească” crimele comise de țara sa.

Presiunea crește asupra fostelor „țări colonizatoare”. Și sunt obligate să recunoască „greșelile” strămoșilor lor. Șeful statului portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, a făcut un nou pas pe calea „ispăşirii”.

În timpul unei discuții informale cu jurnaliști străini, el a anunțat că dorește „să plătească costurile” crimelor comise în trecutul colonial portughez.

Cereri de „reparații” susținute de ONU

Pe 18 aprilie, la Geneva, în cadrul Forumului Permanent al Organizației Națiunilor Unite pentru Oamenii de Descendență Africană, Portugalia și toate fostele puteri coloniale au fost invitate de douăzeci de organizații guvernamentale să despăgubească țările pe care le-au ocupat.

Acestea au cerut în special Franței să ramburseze autorităţilor din Haiti miliardele de euro pe care insula le-a plătit pentru independența sa în 1804. De asemenea, organizațiile au făcut eforturi pentru crearea unui tribunal special care să se ocupe de această problemă.

„Nu este vorba doar de a ne cere scuze pentru ceea ce am făcut”, a spus președintele portughez în urmă cu doar un an, pe 25 aprilie 2023, „pentru că uneori să-ți ceri scuze este cel mai ușor, te scuzi, întorci spatele şi treaba este făcută. Nu, este vorba despre asumarea responsabilității pentru ceea ce am făcut, bine sau rău, în trecut”.

O ideologie toxică și inoportună despre „greșelile strămoșilor”

Pentru a repara, sau cel puțin a încerca, atrocitățile comise de mulți oficiali portughezi care nu au fost niciodată pedepsiți, Marcelo Rebelo de Sousa dorește, așadar, să își asume și să plătească pentru crimele din trecut.

Dar această nouă poziție a șefului statului nu este unanimă în cadrul noului guvern de dreapta, format în urma alegerilor din 29 martie. Potrivit unei surse guvernamentale menționate de săptămânalul portughez „Expresso”, acest subiect este „toxic” și „inoportun”.

Opoziția de dreapta a fost cea mai virulentă. Liderul partidului Chega (Destul), André Ventura, l-a acuzat pe Marcelo Rebelo de Sousa că i-a „trădat pe portughezi”, înainte de a adăuga că este „mândru de istoria acestei țări”.

Președintele socialist, în război cu guvernul de dreapta

Tensiunile acestea vin într-un moment în care Portugalia a sărbătorit joi, 25 aprilie, a cincizecea aniversare a Revoluției Garoafelor, o lovitură de stat fără vărsare de sânge condusă de tineri ofițeri pentru a pune capăt celor patruzeci și opt de ani de dictatură și treisprezece ani de războaie coloniale.

Seara, președintele portughez s-a întâlnit cu omologi din țările africane care au devenit independente după apariția democrației, precum Angola, Mozambic, Guineea-Bissau, Capul Verde și Sao Tome și Principe.

Pe parcursul a peste cinci sute de ani de colonizare portugheză, cel puțin 12,5 milioane de oameni au fost răpiți și duși din teritoriile lor natale în locuri îndepărtate, inclusiv pe continentul american, unde au fost reduși la sclavie.

„Greșelile strămoșilor”, ultima găselniță a anticapitaliștilor și neomarxiștilor

Portugalia, prin președintele său, este singura țară care a făcut un astfel de pas sau cel puțin a prezentat ideea.

În ceea ce privește Haiti, Ministerul Afacerilor Externe francez nu a răspuns niciodată solicitării ONG-urilor de a rambursa insulei miliarde de dolari, o sumă estimată la peste 150 de miliarde de mai mulți susținători ai acestei datorii coloniale.

Pentru mulți haitieni, care se confruntă în prezent cu o criză de securitate fără precedent, Franța este parțial responsabilă pentru problemele care au afectat insula timp de două secole. Aceşti bani ar putea ajuta la reconstrucția unei țări dezintegrate, sub controlul bandelor, și a unui stat în declin.

(Articol de Kilian Bigogne, Liberation; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)