Desecretizarea protocoalelor dintre SRI și Parchetul General a condus la decizii fără precedent, luate de UNBR la Congresul Avocaților. Doi reprezentanți ai Consiliului Baroului din Europa, prezenți la București, au criticat practicile ascultării abuzive a telefoanelor de către serviciile secrete.

Doi avocați celebri, Ranko Pelikaric, din Croația și Maria Slazak, din Polonia, au acordat un scurt interviu, pentru „Evenimentul zilei”, în care au acuzat practicile de interceptare a persoanelor și folosirea acestora ca probe, în dosare care nu țin de siguranța națională sau de terorism.

Cei doi oficiali ai Consiliului Barourilor al Societăților de Drept din Europa (CCBE) au luat parte la Congresul Avocaților 2018, desfășurat sub auspiciile Centenarului Marii Uniri și organizat de Uniunea Națională a Avocaților din România (UNBR). Ranko Pelikaric este vicepreședinte al CCBE. Maria Slazak a fost președinte al acestui for și este actual vicepreședinte al Comitetului PECO, pentru Europa Centrală și de Est.

- EVZ: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă avocații, privind păstrarea secretului profesional și elementele comune în ceea ce privește confidențialitatea sursei de către jurnaliști?

- Ranko Pelikaric: Este o diferență mare între păstrarea confidențilității de către jurnaliști și secretul nostru profesional. Dumneavoastră puteți să acoperiți sursa. Noi trebuie să acoperim tot ceea ce știm, date, informații…. Din momentul în care un client intră pentru prima dată în biroul nostru de avocatură, pentru a demara procedura trebuie să capeți toate informațiile. Din acel moment suntem ținuți de secretul profesional pentru totdeauna. Față de acest aspect, în cadrul congresului am prezentat cazul unui avocat din Croația care a devoalat strategia de apărare a fostului său client. Drept urmare, am luat decizia de a-i suspenda pentru opt ani dreptul de a exercita profesia.

În același context,  Maria Slazak a adăugat: „Pentru un avocat, o astfel de sancțiune drastică înseamnă sfârșitul carierei. Înseamnă moartea lui profesională.”

Serviciilor secrete nu trebuie să li se dea permisiunea de a intreprinde vreun pas fără un mandate

EVZ: În istoria legislativă a țărilor dumneavoastră, sau a altor țări, dacă cunoașteți, există vreun protocol încheiat între serviciile secrete și organele de anchetă, de tip procuratură sau între serviciile secrete și Curtea Supremă, de exemplu, care nu se încadrează la amenințări de tip terorist sau la adresa siguranței naționale, cu prevederi similare cu cele încheiate la noi în țară?

- Ranko Pelikaric: Nu știu despre existența unor astfel de protocoale, dar nu sunt atât de naiv încât să cred că, din când, nu se procedează de maniera aceasta. În opinia mea, dar nu am nicio dovadă, este făcută într-un mod mai sofisticat. În primul rând, serviciile secrete trebuie să își facă treaba. După aceea, dacă constată ceva, informează poliția.

- Maria Slazak: Credeți că înainte de semnarea acestor protocoale serviciile secrete nu au lucrat și nu au oferit materiale, probe organelor de urmărire penală? Este tragic, însă cât timp serviciile secrete încalcă drepturile omului, reglementate prin Convenția Europeană și, în special, prin articolul 8 din Convenție. Orice interceptare a unei convorbiri, orice înregistrare nu ar trebui să aibă loc fără un mandat emis de un judecător. Și poate că, aici, în România, faptul că, acum, acest lucru a devenit oficial că poate merge exact în direcția asta, serviciilor secrete nu trebuie să li se dea permisiunea de a intreprinde vreun pas fără un mandat emis de un judecător.

- Însă, în România, în baza acelor protocoale, s-a permis interceptarea unor oameni cu mandate care intrau în sfera terorismului sau a siguranței naționale, deși era vorba despre fapte de drept comun.

- Maria Slazak: Aș vrea să repet ce am spus în cadrul congresului. Există o problemă mare în toată Europa și probabil în toată lumea: sintagma „siguranță națională” nu este definită și această expresie este folosită în mod foarte flexibil de guvernele din Comunitatea Europeană care lărgesc sensul acestei sintagme, „siguranța națională”. Scopul organizației noastre este și aceea de a face lobby pentru justiție, pentru dreptate. Avem un comitet special, Comitetul pentru Supraveghere, care lucrează la definirea conceptului de siguranță națională. Mai întâi, adunăm interpretările din toate statele membre și, în final, o să ajungem la anumite concluzii și vom încerca să facem o definiție care să limiteze sensul acestei noțiuni. Va fi de ajutor în problema pe care ați expus-o dumneavoastră cu protocoalele. În mintea oamenilor toate acțiunile acestea privind terorismul, spălarea banilor li se par justificate, dar nu în opinia noastră. Ca să exprimi lucrurile în acest fel este împotriva tuturor regulilor unui sistem democratic. Pur și simplu omoară dreptul fiecărui cetățean să beneficieze de un avocat cu care să poată comunica în condiții de deplină confidențialitate.

 

Un pericol pentru toate țările UE

EVZ: Se pune și problema interceptării avocaților, în baza acestor protocoale, în care procurorii aflau tot ce discutau avocatul și clientul. În acest caz, ce face apărarea?

- Maria Slazak: Nu mai există apărare. Pentru că eu, ca avocat, nu știu ce vorbește procurorul la telefon. Nu este un pericol doar la adresa României, ci pentru toate țările din UE. Pentru că avem o piață unică, libera circulație, dar și o unitate a serviciilor avocațiale. Avem acel mandat european de arestare care este executat în altă țară, dacă a fost emis cu o violare drastică cum poate fi el executat de statul solicitant?

 

UNBR a cerut verificarea ofițerilor acoperiți și pedepsirea turnătorilor

Prezent la întâlnirea cu cei doi avocați ai CCBE au fost și președintele UNBR, Gheorghe Florea și Constantin Parasco, reprezentantul Uniunii la forul european al avocaților. Florea a dezvăluit că, la Congresul Avocaților, a cerut pedepsirea avocaților delatori, crearea unei comisii de analiză pentru desecretizarea protocoalelor și verificarea posibililor ofițeri acoperiți din cadrul barourilor: „O rezoluție se referă la constituirea unei comisii speciale de desecretizare a protocoalelor după o analiză tehnică făcută cu avocați care dau declarații că nu sunt ofițeri acoperiți. Adică facem lucruri serioase. Eu, în calitate de președinte am dat declarație am spus cereți relații despre mine și exemplul meu urmați-l. Chiar în congres, domnul Cazacu Ion a propus constituirea unei comisii care să facă, practic, o descifrare tehnică a efectelor acelor protocoale desecretizate pe care au putut să le aibă asupra avocaților. Deși, până acum, nu avem nicio sesizare scrisă depusă din partea vreunui avocat în care să spună că a fost obligat să participe la un denunț făcut de clienții noștri. De ce? Pentru că ei respectă secretul profesional”, a precizat Gheorghe Florea.