Italianul Luca Vincenti, scriitor, sociolog, criminolog, a stat in proximitatea bandelor de stradă și le-a descifrat codurile, infiltrându-se timp de 10 ani. Rezultatul, o carte, care a fost interzisă în Italia, ce se numește "Bandele de stradă”.

"Bandele de stradă” este o carte cenzurată timp de 15 ani, la care autorul a lucrat şapte ani, punându-şi în tot acest timp viaţa în pericol. Cartea fost lansată deja la București și Arad, iar în această lună va avea loc o lansare și la Craiova

“«O operă cu caracter internaţional, remarcabilă, originală şi avangardistă care adaugă un bogat conţinut informaţional la cunoașterea unui fenomen social nou pentru Europa» după cum afirmă Ilustrul Prof.Univ.Dr. Luigi Alfieri, de la Universitatea de Studii din Urbino (Italia). O lucrare de referinţă care așa cum a menţionat domnul Prof.Univ.Dr. Doru Buzducea, decan al Facultății de Sociologie si Asistență Socială din București și moderator erudit al acestui eveniment cartea va constitui un manual de studiu documentar pentru studenții de la această facultate”,declara medicul PhD Tatiana-Alice Florescu-Bleotu, la lansarea care a avut loc la Facultatea de Sociologie a Universității din București.

“Lucrând de ani de zile în România cunoşteam bine contextul românesc. Chiar dacă în România nu au fost încă identificate bande de stradă (cu forma şi modalitatea identică a contextului italian şi american), ţara are deja prezente pe teritoriu clanuri, care sunt foarte apropiate, prin modul în care se manifestă, bandelor italiene şi americane. Pe lângă acestea, de ani de zile în România sunt prezente bandele suporterilor de fotbal; acestea au intensificat activitatea lor şi în afara stadioanelor.

Atât în ceea ce priveşte activitatea clanurilor, care este îndreptată în special la activităţi ilegale utilizând metode mafiotee (şi anume impunând propria lege, protectând teritoriul şi impunând taxe de protecţie), cât şi în ceea ce priveşte activitatea bandelor de ultraşi, naşte exigenţa de a monitoriza aceste forme de agregare şi de a se pregăti pentru a preveni şi a contrasta în mod optimal fenomenul.

Referitor la faptul că există anumite forme de agregare de stradă, nu avem dubii. Aşa cum a afirmat Graţiela Văduva (Şef Serviciu de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii Bucureşti), care a realizat Prefaţa cărţii “Bandele de stradă”, aceste forme de agregare există şi au fost identificate în formă diferită”, spune Luca Vincenti.

El susține că tema imigrării “bune” în sine este o temă caldă la nivel politic şi la nivelul opiniei publice. “Imigrarea împarte, ar fi o minciună să spunem că într-o anumită naţiune au ajuns nişte imigraţi şi că aceştia au fost primiţi cu braţele deschise de tot poporul, excepţie făcând cazul în care aceştia au fost chemaţi să populeze o anumită naţiune. Dacă imigratul, dacă noul cetăţean adoptă un comportament ilegal se pune o altă problemă: aceea a relaţiei între criminalitate şi imigrare. Aceasta este o materie de studiu pacifistă pentru sociologie, dar obiect de confruntări politice, de conflict social care atinge echilibre ale statului, ale instituţiilor, dar mai ales ale partidelor politice. Scriind această carte eram conştient de riscul pe care mi-l asumam la nivel fizic, dar nu cred că eram pregătit la izolarea, tăcerea şi la toate acele operaţiuni de contrast care au fost puse în practică împotriva acestei cărţi (nu vreau să spun împotriva mea, dar împotriva unei cercetări pe care o consider obiectivă).

Nişte cercetători de la Universitatea din Genova, câţiva ani mai târziu după începerea cercetării mele, au lansat o carte “Il fantasma delle bande”, o operă scrisă de sociologi construcţionişti şi de caracter negaţionist. Pentru ei bandele nu există şi dacă există sunt opera mass-mediei, aceasta era abordarea.

Până şi insituţiile locale precum un Departament Judeţean din Genova, iniţial mi-au făcut un contract pentru a face o “fotografie” a bandelor în şcoli, dar când cercetarea în primele faze dăduse primele rezultate sociologice, pentru acei care au comandat cercetarea aceste rezultate nu erau corecte din punct de vedere politic. Ȋn acel moment această instituţie locală nu a respectat contractul şi cercetarea publică a fost oprită fără un motiv “real” şi nici măcar nu a fost plătită.

Chiar şi jurnaliştii, care cu ani în urmă au fost informaţi de către mine asupra existenţei bandelor şi au fost invitaţi să scrie nişte articole de ziar pe această temă, iniţial au ignorat oferta de a dedica spaţii jurnalistice adecvate, ca într-un al doilea moment să amplifice fenomenul bandelor descriindu-l ca o situaţie de alarmă socială.

Cercetarea mea atingea şi relaţia dintre cotidiane şi exagerarea fenomenului, iar această critică în mod sigur nu a fost văzută cu ochi buni de către cotidianele locale. Efect indirect sau direct (cine va putea şti vreodată) la distanţă de câteva luni mi s-a retras cartea/legitimaţia de ordin al jurnaliştilor pe motiv de inactivitate”, ne-a declarat Luca Vincenti.