Judecătoarea Cristina Tarcea, preşedintele Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, a făcut cerere de abţinere în mai multe dosare aflate pe rolul Secţiei contencios-administrativ a Curţii Supreme, pe motiv că se află „în relaţii de duşmănie” cu una dintre părţile implicate. Partea vizată nimeni alta decât Inspecţia Judiciară, instituţie care în luna decembrie a exercitat o acţiune disciplinară împotriva şefei ÎCCJ.
În mai multe dosare aflate pe rolul ÎCCJ, la Completul de 5 judecători, în care Inspecţia Judiciară are calitatea de parte, cauze în care Cristina Tarcea este preşedintele Completului Civil 2 - 2018, şefa Curţii Supreme a formulat declaraţie de abţinere, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 42 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă:
„(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: (...) 9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv”.
Pe 19 decembrie 2018, Inspecţia Judiciară a anunţat că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de judecătorul Cristina Tarcea, pentru că a refuzat nejustificat îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu şi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
„În privinţa abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), inspectorii judiciari au reţinut că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a refuzat nejustificat să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 5 şi de 2 judecători prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. b) şi art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018. Cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o), s-a reţinut că, prin refuzul de a implementa dispoziţiile de imediată aplicare ale Legii nr.207/2018 anterior menţionate, 40 de cauze de competenţa completurilor de 5 judecători şi 11 cauze de competenţa completurilor de 2 judecători nu au fost repartizate aleatoriu unor completuri în compunerea prevăzută de legea în vigoare la data înregistrării lor”, anunţa Inspecţia Judiciară.
Potrivit unor surse din cadrul ÎCCJ, cererea de abţinere formulată de Cristina Tarcea se dorea a fi un gest formal, dar preşedintele Curţii Supreme a avut surpriza ca în şedinţa camerei de consiliu din 17 ianuarie să îi fie aprobată solicitarea, situaţie faţă de care aceasta şi-a exprimat nemulţumirea.
Efectul de domino nu s-a oprit însă aici. După a declarat „război” Inspecţiei Judiciare, Tarcea a ajuns în situaţia de a vota, în calitate de membru CSM, validarea procurorului Gheorghe Stan, inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, în funcţia de şef al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Procurorul Stan a formulat o cerere de abţinere a Cristinei Tarcea de la dezbaterile din CSM, invocând tocmai „relaţiile de duşmănie” declarate de şefa Curţii Supreme. În cele din urmă, judecătoarea Tarcea şi-a anulat luni votul din plenul CSM, fără a influenţa în vreun fel validarea lui Stan în noua funcţie (cu 11 voturi pentru, 5 împotrivă şi 3 voturi nule).
Recomandările noastre
