Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Autorităţile par neputincioase în faţa carnagiului de pe şosele. În timp ce parlamentarii fac legislaţia rutieră tot mai permisivă, România înregistrează un adevărat măcel rutier.
Autorităţile române par impasibile la carnagiul de pe şosele. În timp ce numărul morţilor şi cel al răniţilor grav continuă să crească, starea drumurilor se înrăutăţeşte, iar demnitarii se încăpăţânează să facă legislaţia cât mai permisibilă. Statisticile poliţiei arată că, anul trecut, România a reuşit să înregistreze „recordul absolut“ la capitolul victime în accidente rutiere.
Astfel, de la 1 ianuarie până pe 31 decembrie 2007, pe şoselele din toată ţara au avut loc nu mai puţin de 8.397 de accidente rutiere grave (cu circa 15% mai multe decât anul precedent), soldate cu 2.775 de morţi (cu aproape 6% mai mult decât în 2006) şi 6.984 de răniţi grav (cu aproape 18% mai mult decât cu un an înainte). Specialiştii poliţiei avertizează însă că acest carnagiu nu se va opri aici.
„În condiţiile în care drumurile continuă să se umple de gropi, Codul Rutier devine din ce în ce mai permisibil - pentru că se renunţă la sancţiuni imediat ce vreun parlamentar are o idée «stră- lucită» în acest sens - nu facem educaţie rutieră şi continuăm să încurajăm şpaga la proba practică a examenului auto, vom avea, de la an la an, mai multe accidente şi mai multe victime“, ne-a declarat un ofiţer cu „ştate vechi“ în Poliţia Rutieră. Cocktailul morţii: şoferii fără experienţă şi maşinile puternice Potrivit poliţiştilor, majoritatea accidentelor rutiere soldate cu mai mult de două victime au fost provocate de şoferi tineri, lipsiţi de experienţă, aflaţi la volanul unor maşini puternice.
„Te întrebi de multe ori cum au putut să obţină aceşti oameni permise de conducere? Răspunsul este simplu. Cu ajutorul şpăgii date la proba practică a examenului auto“, a apreciat unul dintre oamenii legii, specializat în accidente. La problema şpăgilor se adaugă inconş tienţa şi lipsa de educaţie. Atât a pietonilor, cât şi a şoferilor. Ieşim din cadrul legal impus de UE În tot acest timp, parcul auto creşte şi se „îmbogăţeşte“ cu maşini din ce în ce mai puternice, drumurile sunt îmbunătăţite cu încetinitorul, iar cele două autostrăzi sunt departe de a se apropia de standardele europene.
„În timp ce autorităţile germane se gândesc să introducă şi ele limite de viteză pe autostrăzi, iar cele italiene şi britanice şi-au înăsprit sancţiunile, de Codul Rutier românesc s-a ales praful. Majoritatea şoferilor care rămân fără permis atacă în justiţie proceseleverbale ale poliţiştilor pentru a continua să conducă (permisul le poate fi suspendat doar după decizia definitivă a instanţei), obligativitatea susţinerii unui examen pentru recuperarea permisului suspendat a fost eliminată şi, mai nou, senatorii au decis să mărească şi limitele de viteză“, adaugă poliţistul.
Potrivit acestuia, dacă un drum este proiectat pentru a se putea circula pe el cu maximum 50 de kilometri/ oră, nu poţi să măreşti această limită. În concluzie, ne întoarcem la 1990 când limita de viteză în localitate era de 60 km/oră, ieşind astfel din cadrul legal impus de UE, care a cerut reducerea acesteia, susţin oamenii legii.
Recomandările noastre
