În Cipru acest procent ajunge la 17%, în timp ce Grecia nu a comunicat date în acest sens.

Potrivit Eurostat, 18,2% dintre angajații de sex feminin erau plătiți cu salarii mici în 2018, comparativ cu 12,5% dintre angajații de sex masculin. În 2014, 19,9% dintre angajații de sex feminin și 13,2% dintre salariații bărbați aveau salarii mici.

Ponderea salariilor mici a variat semnificativ între statele membre în 2018. Cea mai mare pondere a fost observată în Letonia (23,5%), urmată de Lituania (22,3%), Estonia (22,0%), Polonia (21,9%) și Bulgaria (21,4%)). În schimb, mai puțin de 10% dintre lucrători erau prost plătiți în Suedia (3,6%), Portugalia (4,0%), Finlanda (5,0%), Italia (8,5%), Franța (8,6%) și în Danemarca (8,7%).

În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, salariile mici au reprezentat mai mult de un sfert (26,3%) la categoria lucrătorilor sub 30 de ani. La grupele de vârstă mai mari, procentul salariilor mici a fost mult mai mic, și anume 13,9% la grupa de vârstă 50-49 ani și 12,6% la grupa de vârstă 30-49 ani.

Eurostat observă că cu cât nivelul de educație al unei persoane este mai scăzut, cu atât este mai mare probabilitatea de a face parte din categoria celor cu salarii mici. Peste un sfert (27,1%) dintre lucrătorii din UE cu niveluri scăzute de educație erau prost plătiți. Un procent mai mic (18,0% dintre angajați) se înregistra la angajații cu un nivel mediu de educație, în timp ce doar 4,6% din angajații cu un nivel ridicat de educație erau retribuiți cu un salariu mic.

Pentru angajații cu contract de muncă cu durată determinată, 28,1% erau prost plătiți, comparativ cu 12,8% dintre cei cu un contract pe durată nedeterminată.

În plus, Eurostat a anunțat că, în 2018, ponderea salariilor mici înregistrate în UE a fost mai mare (39,0%) în activitățile de cazare, servicii și alimente, urmată de activitățile administrative și de asistență (33,3%), categorie care include în special persoane angajate în servicii temporare.

Potrivit datelor măsurate în octombrie 2018, cele mai mari câștiguri brute medii s-au înregistrat în Danemarca (27,2 euro), urmată de Luxemburg (19,6 euro), Suedia (18,2 euro), Belgia și Irlanda (cu câte18 euro), Finlanda (17,5 euro) și Germania (17,2 euro).

În schimb, cele mai scăzute câștiguri medii brute pe oră au fost înregistrate în Bulgaria (2,4 euro), urmată de  România (3,7 euro), Ungaria și Lituania (cu câte 4,4 euro), Letonia (4,9), Polonia (5,0), Croația și Portugalia (de la 5,4 euro), precum și Slovacia (5,6).

Pe baza standardelor de paritate a puterii de cumpărare (PPS), cele mai mari câștiguri medii brute naționale pe oră au fost de 4 ori mai mari decât cele mai mici. În octombrie, cele mai mari rate s-au înregistrat în Danemarca (19,2 PPP), urmată de Germania (16,1 PPP), Belgia (15,7 PPP), Luxemburg (15,1 PPP), Suedia (14,7 PPS) și Olanda (14,3 PPS).

La polul opus al grilei, se află Bulgaria (4,6 PPP), Portugalia (6,0 PPP), Letonia (6,4 PPP), Lituania (6,5 PPP) și Ungaria (6,8 PPP) și România (6,9 PPS).

În sfârșit, după cum a anunțat Eurostat, în octombrie 2020, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 2,1% în zona euro și 1,9% la nivelul UE, comparativ cu septembrie 2020. În septembrie 2020, producția industrială a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,3% în UE. Iar comparativ cu octombrie 2019, producția industrială a scăzut cu 3,8% în zona euro și cu 3,1% % în UE în octombrie 2020.

Cele mai mari creșteri lunare s-au înregistrat în Belgia (+ 6,9%), Germania (+ 3,4%) și Slovenia (+ 3,1%), iar cele mai mari scăderi au fost observate în Danemarca (-5,8%), Grecia (-3,0%) și Lituania (-1,7%).

Cele mai mari scăderi anuale ale producției industriale s-au înregistrat în Irlanda (- 15,5%), Danemarca (-9,2%) și Franța (-4,3%), iar cele mai mari creșteri anuale au fost observate în Belgia (+ 5,4%), Polonia (+ 3,4%).

Sursa

Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR