Spa-ul împăraților romani și austrieci, lăsat să se ruineze. Zeci de mii de oameni cer reabilitarea Băilor Herculane, după ce pozele au făcut înconjurul lumii
- Georgeta Petrovici
- 10 iulie 2017, 00:00
Odinioară spa-ul împăraților austrieci, clădirea Băilor Neptun din Herculane a ajuns din palat o ruină. Una care se degradează pe zi ce trece. Este, după cazino, cea mai frumoasă clădire istorică din stațiune, în prezent decorul perfect pentru un film cu fantome. Acoperișul e distrus, zidurile, în care au pătruns ploile și zăpada topită a multor rânduri de anotimpuri, se macină. Culorile vii ale pereților se duc și ele. Mormane de moloz, resturi, cioburi au luat locul marmurei cu care erau pavate holurile. Prin geamurile sparte sau ușile smulse din balamale, vegetația crește nestingherită, vrând să cucerească locul. Imaginile nu au nevoie de explicații.
Cea mai veche stațiune din lume
Ne găsim într-una din cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii, celebră pentru miraculoasele ape termale cu sulf. Ctitorul băilor a fost însuși împăratul roman Traian. Apele termo-minerale de aici, cu efecte vindecătoare, de-a dreptul miraculoase, au fost cunoscute și utilizate permanent cu mult înainte ca romanii să cucerească Dacia, însă, așa cum au constatat istoricii, romanii au fost primii care au făcut turism balnear.
După cucerire, le-au spus „Băile Imperiale Romane”. Izvoarele sunt localizate exact unde se află acum clădirea Băilor Neptun. Au fost atestate documentar din sec. II d.C: „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam”. Bătrânii spun că izvoarele țâșnesc în locul în care energiile cerului le întâlnesc pe cele pământene. Așa credeau și romanii. Pliniu spunea că, timp de 600 de ani, romanii nu au avut alt medic decât băile de la Herculane. Apele îi vindecau pe bolnavii care se închinau zeului Aesculap, îi întăreau pe cei slăbiți de puteri care se închinau lui Hercules și îi țineau în formă pe cei sănătoși care se închinau Hygeii, arată aceeași sursă istorică.
Locul unde se îmbăiau împărații romani
Împăratul Marcus Aurelius Antonius („Caracalla”, 211 - 217 d.C.) din dinastia Severilor, mama sa, Iulia Domna, apoi Simonius Iulianus, Calpurnius Iulianus, Lucius Pompeius sunt doar câțiva din liderii Imperiului Roman care veneau periodic la băi la Herculane și care au lăsat în urmă nenumărate tabule votive, ca mulțumire zeilor, că apele binecuvântate de ei i-au însănătoșit.
Peste mai bine de un mileniu și jumătate, austriecii au așezat stațiunea pe piedestal. Împăratul Carol al VI-lea (1711 - 1740), apoi Francisc I (1792 - 1835) sau Iosif al II-lea (1765 - 1790) au reconstruit și dezvoltat Băile Herculane, aducând-o la rangul de „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. Așa a numit-o Împăratul Franz Iozef (1848 - 1916) la 19 iulie 1852, cu ocazia vizitei aici. El și-a trimis soldații să se refacă aici după război.
Soția lui, Împărăteasa Sissi, s-a îndrăgostit de stațiunea calmă. Ea a petrecut aici cinci vacanțe. Pe lângă plimbările în natură, petrecea timp la băile construite peste vechile izvoare descoperite de romani. Clădirea Băilor Neptun a fost construită la ordionul soțului ei, între 1883 - 1886 după planurile arhitectului Alpar.
Salvarea vine de pe „Bored Panda”
O inițiativă a câtorva studenți ai Facultății de Arhitectură din Timișoara a generat o mișcare socială de salvare a băilor – monument de la Herculane. Tinerii nu au scris petiții, ci au fotografiat în detaliu clădirea, postând imaginile pe un site alimentat cu poze din toata lumea: Bored Panda. În câteva zile, zeci de mii de oameni au văzut dezastrul obsedant de la Herculane, iar reacțiile sunt pe măsură. Ca o consecință, luni, tinerii sunt așteptați la o discuție la Primăria Băile Herculane. Sunt dispuși ca, având în vedere cunoștințele pe care le au în virtutea meseriei pe care o învață, să ajute la realizarea intervențiilor menite să salveze bijuteria arhitecturală. „Ce ne dorim noi să facem e foarte simplu. Clădirea se află într un stadiu avansat de degradare, având chiar puncte critice, cum ar fi o parte din structura șarpantei, unde deja vorbim de zone prăbușite. Noi ne dorim să co laborăm cu autoritățile, dis cuțiile cu dânșii sunt în des fășurare. Datorită artico lului de pe Bored Panda, dar și al unui album de poze pe care l-am postat înaintea acestuia, și care din nou a fost share- uit de multe ori, și a stârnit discuții, am reușit să mobilizăm un grup de persoane, care sunt dornice să colaboreze cu noi și să formăm un grup cu un obiectiv clar”, a declarat, pentru EVZ, Oana Chirilă, autoarea fotografiilor.
PSD-iștii au condamnat la moarte stațiunea
În 2001, ministrul PSD al Turismului, Dan Matei Agathon, i-a vândut 60% din stațiune colegului de partid, Iosif Armaș, pe atunci deputat. Agathon a semnat cea mai dezastruoasă privatizare turistică din România.
Următoarele imobile din patrimoniul cultural național au fost vândute lui Armaș: hotelurile Decebal, Traian, Apolo, pavilioanele 1, 2, 5,7, Băile Neptun, Diana, Hebe, Venera, fosta clădire a fabricii de gheață și Complexul Casino construit de arhitecții Imperiului Austro – Ungar. Prețul: 1,4 milioane de dolari, valoarea unei vile în București.
Mai mult, lui Armaș nu i s-a impus nicio investiție. Putea să facă ce voia cu Herculane. Ceea ce s-a și întâmplat în numai câțiva ani. „Agathon a declarat că aportul omului de afaceri în stațiune va fi de 35 de milioane – există înregistrarea declarației lui, de la momentul respectiv. Nici măcar 1,3 milioane nu le-a mai investit Armaș, totul a fost doar pe hârtie”, a explicat fostul primar din Herculane, Nicușor Vasilescu, în 2012, când încă era PDL-ist.
A amanetat toate clădirile istorice
Din cauză că nu a investit în stațiune, hotelurile au fost declasificate. Pe fondul crizei, în 2009, Armaș a început să ia bani cu camătă girând cu hotelurile pentru sume care echivalau prețul unui apartament la Timișoara. A amanetat toate clădirile istorice, inclusiv Băile Neptun, care astfel a ajuns în proprietatea unui om de afaceri octogenar, Valeriu Verbițchi. „Toate clădirile care formază centrul istoric al Băilor Herculane, 12 imobile și hoteluri de patrimoniu național, toate construite între 1.700 și 1.900, au fost ipotecate pentru împrumuturi derizorii. Sumele, luate împrumut de Armaș, prin SC Hercules, de la persoane fizice, variau între 50.000 și 200.000 de euro, per imobil. Intră aici Hotelurile Decebal, Traian, Apolo, Cazinoul și altele. Cum Armaș nu a înapoiat banii, cei care l-au împrumutat au revendicat clădirile”, a mai relatat fostul primar din Herculane.
Devalizarea a continuat
Între timp, ANAF a scos la licitație ce rămăsese neadjudecat, pentru recuperarea unor datorii de 2,5 miliane de euro, sumă rezultată dim taxe și tva neachitate.
Apoi, PDL-istul Vasilescu a intrat în PSD și a continuat devalizarea începută de Armaș. I-a vândut, din partea Primăriei, lui Verbițchi terenul de sub Băile Neptun cu 15 euro mp, în contextul în care valoarea reală în zonă e aproape de 10 ori mai mare. A fost trimis în arest la domiciliu și pus sub acuzare.
Proiectul pilot a fost îngropat
De la privatizarea lui Agathon, doar yoghnii MISA reușesc să umple stațiunea, câte două săptămâni pe an. Un proiect menit să valorifice zona a fost îngropat, doar pentru că a venit din partea unui partid care ulterior nu a mai fost la putere. Fostul ministru PDL al Turismului, Elena Udrea, plănuia finanțarea unui aquaparc, cu bani de la guvern, la Herculane. Se și alocaseră 8,5 milioane de euro. Proiectul e gata din 2012, acesta promite un spa cu apă termală cu 500 de locuri în interior și 800 afară, pe platoul Coronini, însă lucrările, care trebuiau finalizate încă de acum doi ani, nu au mai început.