Am prezentat ieri mecanismele prin care DNA și SRI controlează România prin intermediul Justiției, așa cum sunt ele dezvăluite de raportul „The Henry Jackson Society”. Astăzi vom vedea cum sunt aceste mecanisme utilizate practic, în câteva dintre cele mai răsunătoare dosare care au ținut prima pagină.

„În curând va afla mai multe de la procurori”

Documentul think tankului britanic, intitulat Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law („Luptând cu pungășii împotriva corupției; asaltul României asupra statului de drept”), dat publicității pe 4 ianuarie, susține că din trocul încheiat în mai 2013, prin care președintele Băsescu și premierul Ponta și-au împărțit numirile la șefiile Parchetului General, DNA și DIICOT, pare să fi făcut parte și Dănuț Volintiru, care a devenit procuror în structura centrală a DNA în iunie 2013 și a fost promovat patru luni mai târziu ca adjunct al procurorului șef al Secției a II-a a DNA, la recomandarea Ministerului Justiției din subordinea lui Ponta.

FOTO;Dan Adamescu, victima unui singur martor cooperant FOTO: EVZ

Raportul notează că cei doi se cunoșteau cel puțin din 2004, când Ponta a fost ales în Parlament în circumscripția din Gorj, iar Volintiru a devenit șeful DNA Gorj.

Natura relației lor a făcut obiectul unei anchete, după ce soția lui Volintiru a primit un comision notarial suspect de mare (circa 130.000 de euro) în martie 2015 de la Complexul Energetic Oltenia, aflat în proprietatea statului. Plata comisionului a fost aprobată de directorul general Laurențiu Ciurel, proeminent membru PSD, acum coinculpat în cadrul dosarului de spălare de bani în care este cercetat Victor Ponta. Fostul premier este acuzat că, în 2007 – 2008, ar fi primit, în calitate de avocat, de la Complexul Energetic Rovinari din Gorj, sume de bani pentru activități pe care nu le-ar fi desfășurat. În perioada respectivă, șef la Rovinari era același Ciurel.

În calitate de șef al DNA Gorj în perioada efectuării plăților, Volintiru închisese alte două investigații privindu- l pe Ciurel.

Primul caz important al lui Volintiru în noul post de la București este anchetarea lui Dan Adamescu, patronul României libere, ziar constant critic la adresa PSD. În legătură cu Adamescu exista deja în lucru un dosar pentru o acuzație de dare de mită într-un caz de insolvență (compania de asigurări Astra), însă ancheta vizase doar doi judecători și un administrator judiciar. La numai câteva săptămâni de la numirea lui Volintiru, Adamescu a devenit o țintă și s-a dispus interceptarea comunicațiilor sale, scrie raportul.

Un singur martor

În mai 2014, avocatul angajat de Astra mărturisește că a dat mită și primește din partea procurorilor imunitate în schimbul implicării lui Adamescu. Un alt avocat se sinucide la scurt timp după ce este interogat. Pe 24 mai, premierul Ponta declară într-un interviu despre cazul Adamescu: „Traian Băsescu (președintele era marele rival al lui Ponta – n.r.) este unul din beneficiarii sprijinului mediatic al dlui Adamescu. Dl Adamescu are un ziar care luptă foarte tare împotriva corupției. Eu cred că omul care a patronat un sistem de corupție timp de ani de zile cu cele mai mari efecte este tocmai patronul ziarului care vorbește de lupta anticorupție. Sunt sigur că în curând va afla mai multe despre asta de la procurori.”

Peste două săptămâni, Adamescu este arestat. În ianuarie 2015, după un proces cu numeroase violări de procedură, după cum scrie „Henry Jackson”, omul de afaceri este condamnat pe baza mărturiei, necoroborate, a unui singur martor coperant, la patru ani și patru luni de închisoare.

KOMPROMAT: Afrontul la adresa SRI se pedepsește

În ceea e privește implicarea directă a SRI în actul de justiție, raportul „Henry Jakson” dă exemplul lui Toni Greblă. În ianuarie 2015, Curtea Constituțională respinge o lege privind atacurile cibernetice, care ar fi permis serviciilor secrete drepturi fără precedent de acces la datele personale din computere. Anterior, CCR mai declarase neconstituționale alte două legi promovate de SRI. A doua zi după vot, unul dintre judecătorii Curții, Toni Greblă, este arestat de DNA și acuzat că și-a folosit influența pentru a ocoli sancțiunile impuse de UE Rusiei.

FOTO; Toni Greblă a simțit pe propria piele mânia SRI FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU 

Daniel Morar, fost șef al DNA, acum judecător la CCR, a deplâns public faptul că SRI încearcă să intimideze Curtea Constituțională prin acțiuni ilegale.

Momentul arestării lui Greblă lasă loc la puține îndoieli despre scopul urmărit. Înaintea respingerii legii promovate de SRI, nu apăruse nici o dovadă despre vreo faptă penală a judecătorului.

Pac! La „Răsboiul”!

«Decizia de a-l aresta după aceea a fost o plată (pentru votul din CCR – n.r.) și un semnal că, atunci când e nevoie, justiția din România încă lucrează după vechile principii sovietice „kompromat” (prescurtare de la „compromitere”, în rusă – n.r.) și „hiper-legalism”. Serviciile secrete din blocul comunist strângeau materiale compromițătoare – reale sau false – despre cetățeni. Acestea puteau fi folosite după plac de către stat pentru a pedepsi actele de nesupunere prin ceea ce păreau procese normale și neinfluențate. Această metodă încă este folosită în Rusia de azi și, se pare, și în România», susține raportul, care adaugă: „Aceasta explică de ce anchete recente anticorupție se referă la acuzații vechi de un deceniu și mai bine. Dovada a fost păstrată pentru momentul oportun.”

Cum iubește și cum pedepsește DNA

În relația cu judecătorii, DNA folosește cu abilitate biciul și zăhărelul: îi pedepsește pe magistrații ce se arată „neprietenoși” față de interesele sale și îi recompensează pe cei ce sunt de partea sa. Documentul ONGului britanic se apleacă asupra „bizarului caz” al Marianei Rarinca, inculpată de DNA sub acuzația de șantaj, în 2014. Rarinca a lucrat ca secretară pentru un avocat căsătorit cu Livia Stanciu, care atunci era președinta Curții Supreme de Justiție.

FOTO: Mariana Rarinca a cștigat procesul de pomană FOTO: EVZ

În iunie 2014, Rarinca este arestată de trupele speciale și acuzată că a încercat să extocheze 20.000 de euro de la Stanciu și soțul ei. Este ținută șase luni în arest preventiv. Rarinca dezminte șantajul și susține că singurii bani pe care i-a cerut sunt o sumă mult mai mică pe care o dăduse cu împrumut și care i se cuvenea să-i fie înapoiată. Este găsită vinovată și primește o condamnare de trei ani cu suspendare, însă verdictul este infirmat la apel, în mai 2015.

„Sentința era inacceptabilă, deoarece judecătoarea Stanciu era cunoscută de procurori ca un aliat prețios”, scrie raportul. Livia Stanciu însăși, într-un omagiu înflăcărat adus DNA, în februarie 2014, se declara un „partener de încredere” al Direcției. Loialitatea trebuia răsplătită.

Răsturnarea

Împotriva celor doi judecători de la Curtea de Apel, care au decis în favoarea lui Rarinca, Risantea Găgescu și Damian Dolache, se declanșează o investigație, iar DNA recurge la o cale de atac extraordinară, solicitând revizuirea sentinței finale.

Rarinca este rejudecată în septembrie 2015 și verdictul inițial de vinovăție este reimpus, odată cu condamnarea. În 2016, președintele Iohannis a promovat- o pe Livia Stanciu ca judecător la Curtea Constituțională.

Ritualul prin care DNA își compromite victimele

Raportul „Henry Jackson” constată că există un tipar în modul în care DNA dezvăluie cazurile importante. Suspectul încătușat este scos în forță și plimbat prin fața camerelor. Mărturiile incriminatoare sunt „extrase” de la colegi și cunoștințe prin amenințarea că și ei riscă să fie condamnați dacă nu cooperează. „O instanță de paie decide ca suspectul să fie arestat preventiv, pentru a demonstra cât de periculos este.” Și documentul punctează: „Totul culminează cu o furtună de articole negative, în presă în timp ce transcrieri atent editate ale convorbirilor telefonice interceptate sunt sistematic scurse în presă.” Și conchide: „Până ce suspectul este deferit istanței, posibilitatea unui proces corect este anihilată.”

FOTO: Alina Bica a fost o femeie puternică. Dar s-a întâlnit cu cineva și mai puternic FOTO: AGERPRES

Think tank-ul de la Cambridge consideră cazul Alina Bica exponențial pentru aceste practici. Bica era Procuror Șef al DIICOT când, în noiembrie 2014, este acuzată de DNA de luare de mită și abuz în serviciu, pentru a aproba compensații peste prețul pieței pe când lucra la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Bica stă șapte luni în arest preventiv alături de mulți dintre cei la a căror condamnare contribuise direct. Soțul ei este arestat pentru evaziune fiscală, acuzație retrasă ulterior. Chiar și avocata lui Bica este arestată la un moment dat.

Elemente din dosarele DNA cu noi acuzații sunt scurse către presă, la o lună după arestarea inițială. Prietenia dintre Bica și Elena Udrea a fost considerată și ea o problemă. Fotografii cu cele două femei aflate împreună în vacanță la Paris au fost scurse în presă. Ceea ce a făcut-o pe Alina Bica să comenteze: „Parcă suntem în anii 1950, când s-a instaurat comunismul. Ești numit dușman al statului, ești suit în dubă... îți nenorocesc familia.”

La momentul arestării, Bica era unul dintre cele mai puternice personaje din România, comentează raportul, însă pare să fi deranjat alte personaje și mai puternice.

Fratele fatal

Ea susține că a avut numeroase ciocniri cu Floria Coldea de la SRI: «Obișnuia să mă sune și să-mi ceară tot felul de lucruri pe care le-am refuzat. De exemplu, a cerut ca o anumită persoană să fie arestată în august. Când am refuzat, spunându-i că nu există dovezi suficiente, mi-a răspuns: „Nu e bine ce faci, în poziția în care ești. Ar trebui să te schimbi sau n-o să sfârșești bine”.»

De asemenea, Alina Bica suspectează și că dosarul său a fost provocat de decizia ei din 2012 de a deschide o anchetă pentru suspiciuni de furt și corupție la compania națională de stat Transgaz, unde unul dintre directori, Sergiu Lascu, era suspectulcheie. Părea o anchetă de rutină, până când Bica a aflat că Lascu era fratele Codruței Kovesi.

Rafala de mandate

Și cazul Elenei Udrea, parlamentar important și apropiată a fostului președinte Traian Băsescu, ilustrează aceeași tactică a așteptării momentului oportun, constată documentul „Henry Jackson”. Pe 29 ianuarie 2015, la numai câteva săptămâni după ce candidase în alegerile prezidențiale din partea nou-lansatului PMP (partid de centru dreapta, rival al PNL-ului lui Iohannis, subliniază raportul), Udrea este anchetată de DNA sub suspiciunea de spălare de bani și fals în declarația de avere. În ziua următoare, ea face o declarație în care îl acuză pe șeful executiv al SRI, Florian Coldea, că i-ar fi cerut fostului ei soț, Dorin Cocoș, suma de 500.000 de euro pentru a ajuta România TV, postul de televiziune al politicianului PSD, și prieten al lui Ponta, Sebastian Ghiță.

FOTO; Elena Udrea deține recordul de mandate DNA FOTO: EVZ 

La scurt timp, DNA emite împotriva Elenei Udrea trei mandate de arestare în aceeași zi. Acuzațiile se referă la informații că, în 2009, soțul ei de atunci ar fi participat la escrocheria Microsoft. Procurorii au susținut că, în calitate de soție, Udrea ar fi beneficiat de pe urma afacerii și că trebuie să fi avut cunoștință că licențele fuseseră obținute prin corupție.

Dosar închis discret

Cererea de ridicare a imunității Elenei Udrea, formulată de DNA, este aprobată, iar ea este ținută în arest șapte zile. După o lună, este rearestată sub acuzația de luare de mită și folosire defectuoasă a banilor publici pentru Gala Bute, în perioada în care era ministru al Turismului. De data aceasta, este ținută în arest 72 de zile. Un al cincilea mandat de arestare, într-un nou caz, este legat de achiziționarea unei proprietăți.

Pe fondul acestui „baraj de acțiuni legale”, dosarul privind declarația Elenei Udrea împotriva lui Florian Coldea este închis „discret” de către DNA pe 15 martie 2015.