Editura Evenimentul si Capital

MRU, premierul care a căzut în plasa producătorilor de medicamente! CUM S-A GENERAT CRIZA MORFINEI. Campania “Medicul de gardă“

Mihai Răzvan Ungureanu. FOTO EVZ
Autor: | | 6 Comentarii | 12898 Vizualizari

Președintele României, prim-adjunctul directorului SRI, primul ministru, șeful misiunii FMI, ziariști și lobbiști sunt implicați în bătălia care s-a dus acum câțiva ani pentru impunerea taxei clawback, dar și pentru păstrarea ei acum. Vorbim de o sumă imensă, 350 de milioane de euro anual, bani care se varsă direct la bugetul dedicat medicamentelor compensate.

Astăzi, publicăm al treilea episod al mărturiei uluitoare a fostului președinte al CNAS, Lucian Duță, din care aflăm cum se manifestă forța industriei pharma în instituțiile statului, dar și în mass-media. Despre modul în care industria producătoare de medicamente controlează o parte a deciziilor politice care îi afectează activitatea, știam din episoadele anterioare ale campaniei „Medicul de Gardă”. După cum auzisem și despre forța financiară prin care mass-media este introdusă în acest joc, cum sunt create și umfl ate crize în sistemul de sănătate. Cu toate acestea, niciodată nu am avut o mărturie directă care să facă legătura, cu date, fapte, oameni, între toate aceste lucruri. Lucian Duță a avut curajul să o facă! Poate că va rămâne un exemplu izolat, poate că alții îi vor urma exemplul, dar este cert că lumea nu va mai privi cu aceeași detașare modul în care politicienii și reprezentanții industriei producătoare de medicamente se joacă cu viețile românilor. Astăzi veți afla cum li s-au împletit interesele în timpul scurtului mandat al lui Mihai Răzvan Ungureanu la Palatul Victoria. Facem precizarea că EvZ rămâne deschis oricăror puncte de vedere referitoare la acest subiect, ale persoanelor menționate în dezvăluirile lui Lucian Duță, sau ale celor care cunosc alte amănunte și întâmplări.

LUCIAN DUȚĂ:

Vă povesteam în materialele anterioare că, practic, sistemul sanitar românesc a fost în perioada 2010-2011 în faliment. Datoriile acumulate către piața farmaceutică ajunseseră la aproximativ 1 miliard de euro și aveau toate șansele să crească. Mai ales în lipsa unor măsuri ferme din partea statului.

În afară de acest lucru, în acea perioadă se mai întâmpla un lucru îngrijorător. Un prieten mi-a spus odată că adevărul stă în cifre. Așa că am să vă dau o singură cifră: la începutul anului 2000, suma de bani acordată tuturor spitalelor din România de către CNAS era aproximativ de patru ori mai mare decât suma alocată consumului de medicamente.

Începând cu anul 2010 sumele s-au egalizat. Adică spitalele primeau aceiași bani ca și piața de medicamente.

Ce-a însemnat acest lucru? Că practic s-au mutat bani în fiecare an, picătură cu picătură, de la spitale către piața pharma, care devenise de necontrolat. Aceasta este una din explicațiile faptului că, deși fondurile CNAS au crescut semnificativ de la un an la altul, spitalele au rămas tot mai sărace, iar doctorii au migrat masiv.

Suntem singura țară din Europa în care banii din sănătate alocați spitalelor sunt aproape egali cu bugetul alocat compensării medicamentelor.

Oricum, cu chin și vai, Guvernul României a avut curaj să reglementeze taxa clawback într-o formulă unică la nivel european, dar care a produs un miracol. De ce spun miracol? Pentru că, din acel moment, sistemul sanitar românesc s-a transformat dintr-unul falimentar, întrunul din cele mai stabile din Europa. Vi se pare un paradox? Îi las pe alții să judece.

Mă voi mărgini să vă spun doar atât: din toamna anului 2011 sistemul sanitar românesc a avut o arhitectură și un mod de funcționare exemplar. Adică, datorită taxei clawback, era un sistem financiar stabil care nu mai putea face arierate și, cel mai important lucru - lăsa pacienților acces nelimitat la medicamente! La fel și medicii, puteau scrie rețete pentru pacienți, fără a avea vreo restricție de ordin bugetar. Probabil că acesta este visul oricărui sistem de asigurări de sănătate.

Cel puțin așa a și fost în realitate, până când au început să apară contrareacțiile pieței farmaceutice. Acțiunile celor din companiile pharma au fost dure, reci, lipsite de orice norme etice, indiferente la consecințele asupra pacienților. Mai ales în lipsa unor contramăsuri ale unui stat slab și șantajabil.

Corina Vințan, omul apropiat viitorului premier, angajată de producătorii de medicamente

Imediat după adoptarea Ordonanței 77/2011, care reglementa taxa de clawback, am fost sunat de o cunoștință a mea, un personaj important, al căruit nume nu-l fac public pentru că mi-a dat un avertisment fără să-mi ceară nimic în schimb. Vorbim despre un om care a fost șeful unui serviciu de informații important din România. Întâlnirea a avut loc pe stradă, în fața sediului CNAS. Mi-a spus:

- Urmează zile grele, ai deranjat multă lume. Sunt planificate acțiuni împotriva ta. Să fii tare, pentru că vor fi necruțători!

I-am mulțumit și am plecat înapoi în sediul CNAS.

După câteva săptămâni am primit un alt avertisment.

Un prieten de-al meu, care lucra într-o mare companie pharma și care avea acces la întâlnirile instituționale ale Asociației Producătorilor de Medicamente, mi-a dat o altă veste importantă:

- Vezi că s-a aprobat bugetul pentru media și lobby politic ca să înceapă o campanie împotriva ta.

Ce înseamnă acest lucru? Practic fiecare firmă a pus la dispoziția asociației o sumă de bani pentru începerea discreditării mele și, bineînțeles, pentru a obține anularea taxei clawback. Poate că cineva va găsi și o justificare, totuși vorbim de 350 milioane de euro pe an, o sumă importantă pentru orice firmă! Dar eu cred că este nu numai imoral, dar și ilegal! Cunosc oameni care au intrat în mașinăria DNA pentru mult mai puțin…

Tot de la prietenul meu am aflat și cine urma să se ocupe de campania media împotriva mea.

- Au căutat pe cineva care să se ocupe de toată povestea asta. Va fi angajată Corina Vințan.

Habar n-aveam despre cine era vorba, dar tot prietenul meu mi-a spus:

- Este o persoană foarte apropiată de MRU. Corina VInțan a fost purtător de cuvânt al MAE în timpul ministeriatului lui MRU, după care a devenit patroana unei firme de lobby, comunicare strategică.

MRU era porecla, acronimul, sub care era cunoscut Mihai Răzvan Ungureanu, la acel moment directorul Serviciului de Informații Externe, cel care ulterior avea să devină prim-ministru.

În acel moment nu am dat prea mare importanță acestui fapt. Avem însă să realizez cât de tare a contat acest „mic” amănunt. Inițial, semnele acestei campanii de media nu m-au deranjat, deși erau destul de supărătoare. Eram urmărit pe stradă, în restaurant, au venit acasă la copilul meu, au sunat la ușă, scormoneau și căutau informații compromițătoare.

Nu vorbim despre un singur ziarist, de un singur ziar, de un singur post de televiziune. Era un întreg angrenaj media pus la dispoziție, pe bani, industriei pharma. Toate informațiile posibile, adevărate sau false, au apărut în diverse zone ale presei. Nu voi insista asupra acestui aspect. Este un joc cu care orice politician este obișnuit. Numai că acum miza nu era politică, era vorba de sănătatea pacienților, accesul neîngrădit la medicamente.

Lucrurile nu s-au oprit aici. La un moment dat, în fața CNAS a început să apară un grup de protestatari, reprezentanți ai unei asociații care pretindea că apără drepturile pacienților. Reclamau faptul că, prin introducerea taxei clawback, urmau să dispară medicamente de pe piață.

Cred că vă sună și dumneavoastră ciudat. O asociație care apără drepturile pacienților era supărată că vom finanța o parte din costurile medicamentelor cu banii celor care le produc.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X