Curtea Constituțională a decis, miercuri, în chestiunea completurilor de trei judecători de la Înalta Curte de Casație de Justiție, că nu există conflict de interese, ceea ce înseamnă că acestea sunt legal constituite.
În noiembrie 2007, președintele Senatului, Teodor Meleșcanu a sesizat Curtea Constituțională, cu privire la un conflict între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la constituirea completurilor de trei judecători de la instanța supremă. "Doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii. Dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii", explica Meleşcanu.
Președintele Senatului a mai scris în actul de sesizare a Curții Constituționale că foarte mulți români au scris Senatului și s-au adresat Avocatului Poporului, în această chestiune care nu este reglementat de vreo lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a apărat și a spus că Parlamentul României a emis legea 304/2004, cu privire la organizarea instanțelor de judecată, lege care a abilitat explicit Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a instanței supreme şi să exercite atribuţiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.
Surse din cadrul Curții Constituționale a României a declarat că decizia care arată că nu există conflict între cele două instituții, se bazează pe faptul că nicio lege nu prevede modul cum se constituie completurile de judecată de la instanța supremă, drept urmare, regulamentul prin care se desemnează aceste completuri, care l-au judecat inclusiv pe Liviu Dragnea, poate produce efecte, din moment ce a fost adoptat legal de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia de azi a CCR constituie și o mega lovitură pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea care a sperat până în ultima clipă că judecătorii de la Curtea Constituțională vor constata acest conflict de natură constituțională, care ar fi dus la o rejudecare a dosarului său de corupție, în care a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, cu executare.
Recomandările noastre
