Justitie
Liviu Dragnea, din nou în fața instanței în dosarul Tel Drum. Avocații au atacat probele și cooperarea DNA - SRI
Liviu Dragnea la DNA. Sursa foto: arhivă EVZ
Din cuprinsul articolului
Procesul Tel Drum, în care Liviu Dragnea este acuzat de corupție și fraude cu fonduri europene, a fost reluat. Avocații au contestat probele și au invocat implicarea echipelor mixte DNA–SRI.
Dosarul Liviu Dragnea – Tel Drum s-a reluat. Prejudiciul este estimate la peste 100 de milioane de lei
Procesul cunoscut drept Tel Drum, în care este judecat Liviu Dragnea, a fost reluat la Tribunalul București, după ce o parte importantă a probelor a fost eliminată. Cauza vizează acuzații de corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de lei.
Reluarea procedurii are loc în condițiile în care interceptările realizate anterior au fost invalidate, iar apărarea încearcă acum să extindă contestarea și asupra altor probe.
Tribunalul București Sursa foto: Arhiva EVZ
Instanța a reluat analiza dosarului după anularea mandatelor de interceptare
Dosarul se află în etapa de cameră preliminară, unde judecătorii verifică legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Procedura a fost suspendată timp de 1 an, 7 luni și 12 zile, perioadă în care Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat mandatele de interceptare emise în acest caz.
Este vorba despre 31 de mandate autorizate în perioada 29 august 2007 – 17 august 2009, în baza legislației privind siguranța națională. Pe 29 mai 2025, instanța supremă a stabilit că acestea au fost emise nelegal și a dispus anularea probelor rezultate.
Avocații au contestat rolul echipelor mixte DNA–SRI în anchetă
După reluarea procedurii, pe 20 februarie 2026, avocații inculpaților au formulat noi cereri către instanță. Aceștia solicită clarificări privind cooperarea dintre Direcția Națională Anticorupție și Serviciul Român de Informații.
Conform încheierii de ședință, au fost cerute adrese oficiale pentru a se stabili dacă în acest dosar au existat „echipe operative” mixte și ce activități a desfășurat SRI în baza mandatelor de supraveghere tehnică.
„Din cererile şi excepţiile formulate în susţinerea criticilor învederate de către inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară arată că s-au solicitat ca fiind necesare emiterea unor adrese, şi anume: Inculpatul (Daniel Neagoe – n.r.) a invocat critici cu privire la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul București, Inculpatul (Ion Florian – n.r.) a formulat o cerere de probe, şi anume două adrese către SRI şi DNA pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții, cu precizarea concretă a activităţilor desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în dosarele de urmărire penală reunite, Inculpatul (Neda Florea – n.r.) a solicitat emiterea unei adrese către SRI și DNA pentru a obţine clarificări cu privire la aplicarea în prezenta cauză a protocolului cu nr. 00750/04.02.2009 dintre DNA și SRI.”, a consemnat instanța.
Aceleași solicitări includ verificări privind existența unor echipe operative și cereri de atașare a altor dosare conexe.
Deciziile Curții Constituționale au schimbat cadrul probator în dosarele de corupție
Evoluția dosarului este influențată de deciziile Curtea Constituțională a României, adoptate în perioada în care Liviu Dragnea deținea o poziție importantă în politică.
În 2016, Curtea a stabilit că implicarea SRI în anchete penale este neconstituțională. În 2019, au fost invalidate protocoalele dintre parchete și SRI. În 2020, a fost interzisă folosirea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională ca probe în procese penale.
Aceste hotărâri au dus la excluderea unor probe din numeroase dosare, inclusiv din cel analizat în prezent.
Liviu Dragnea. Sursa foto: Arhiva EVZ
Procurorii au acuzat un mecanism organizat de obținere frauduloasă a fondurilor
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pe 17 octombrie 2022, la aproape cinci ani după punerea sa sub acuzare, în noiembrie 2017. În dosar mai sunt judecate alte opt persoane și compania Tel Drum.
Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total se ridică la 110.319.550 lei, echivalentul a 22.063.910 euro. Sumele includ 5.742.872 lei pentru abuz în serviciu, 62.482.442 lei pentru fraudă cu fonduri europene și 1.229.388 lei reprezentând prejudiciu din evaziune fiscală.
Ministerul Dezvoltării s-a constituit parte civilă cu peste 165 de milioane de lei, iar ANAF cu 1.229.388 lei.
„În cursul anului 2001, după obținerea funcției de președinte al consiliului județean Teleorman, (Liviu Dragnea – n.r.) ar fi inițiat în calitate de lider constituirea unui grup infracțional organizat (…) structură care a funcționat până în noiembrie 2017 cu scopul obținerii, în mod fraudulos, a fondurilor publice.”, au susținut procurorii DNA.
Dosarul Tel Drum se adaugă altor condamnări anterioare ale lui Liviu Dragnea
Fostul lider politic a mai fost implicat în alte două cauze penale. În dosarul referendumului, a fost condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, în dosarul angajărilor fictive, a primit o pedeapsă de trei ani și șase luni cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu.
Liviu Dragnea a fost eliberat condiționat pe 15 iulie 2021, după executarea a două treimi din pedeapsă.
În prezent, dosarul Tel Drum nu a ajuns încă la judecata pe fond, iar instanța urmează să decidă dacă probele rămase sunt suficiente pentru continuarea procesului.
