O parte dintre produsele lactate și cele din carne comercializate acestea nu respectă fie termenul de garanție, fie proporția prezentată pe ambalaj, fie nici măcar nu se apropie de calitatea produsului drept care e prezentat.

Produsele lactate și cele din carne reprezintă o sursă importantă de proteine în alimentație. Și, cum o mare parte din populația României are venituri mici, este mereu în căutarea unor produse mai ieftine. Unele firme profită de acest lucru și scot pe piață produse ieftine, dar proaste, unele dintre ele punând în pericol sănătatea celor care le achiziționează.

Pe lângă goana clienților după prețuri mici, produsele românești au de înfruntat și concurența din partea producătorilor europeni. Din acest motiv, șansele ca mezelurile made in România să se vândă bine pe piața UE sunt reduse. „Suntem printre puținele țări din Europa care n-au înțeles că plafonarea calității va duce la pierderi în viitor”, ne-a declarat Sorin Minea, patronul Angst și președintele patronatului Romalimenta. Potrivit acestuia, majoritatea mezelurilor românești care ajung pe piața din Italia sunt „produse proaste și ieftine”.

 

ANPC a găsit nereguli la 63% dintre vânzătorii de mezeluri

Situația este similară și la noi acasă. Datele ultimului mare control al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) pe piața cărnii și a produselor din carne, desfășurat în perioada 24 noiembrie-10 decembrie 2014, în cadrul căruia au fost verificate 479 firme, arată că la 63% dintre acestea au fost găsite nereguli. Iar din „93 tone produse din carne din care circa 6 tone (5,6%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecția consumatorilor”, ne-au spus reprezentanții ANPC.

Care sunt neregulile descoperite de inspectorii ANPC? 242 kg de mezeluri erau expirate, nerespectarea conținutului de proteine, o cantitate mai mare de apă decât prevede legea, nerespectarea tehnologiei, folosirea nepermisă a denumirilor recunoscute și preferate de consumatori, dar și lipsa de pe etichete a unor informații obligatorii precum data durabilității, aditivii, proporția ingredientelor etc.

 

Cumpărăm apă în loc de carne

 

De exemplu, a fost găsit parizer de pui cu doar 9,45% proteine, față de minimum obligatoriu de 11%. S-a descoperit și salam de vară cu 60,1% conținut de apă, față de cel mult 50% impus de lege, sau salam Victoria, cu 74,9% apă, fata de maximum admis de 66%.

„Depășirea acestor limite determină dezechilibrarea compoziției produsului, favorizarea accentuării perisabilității microbiologice a produsului cu riscul alterării acestuia, reducerea perioadei de menținere a caracteristicilor de calitate originale ale produsului și nu în ultimul rând afectarea interesului economic al consumatorilor, aceștia cumpărând apă în loc de cantitatea corespunzătoare de preparate din carne”, spun oficialii de la Protecția Consumatorului.

 

Un sfert din produsele lactate, neconforme

 

În ceea ce privește laptele și produsele lactate, ultimul mare control a fost organizat în luna iunie a anului trecut. Au fost verificate163 tone de lapte și produse lactate, din care circa 27 tone de produse, adică 17% din total, nu respectau prevederile legale, ne-au spus reprezentanții ANPC. La 72% dintre cele 1.042 firme controlateau fost constatate abateri.

În laboratoare s-a constatat că peste un sfert din eșantioanele de lapte și produse lactate pentru care s-au făcut analize nu se încadrau în parametrii impuși sau declarați de producători.

Peste un sfert din produsele analizate aveau cel puțin una din următoarele probleme: prea puțină grăsime lactată, cantitate excesivă de apă sau sare, conținut redus de proteine, cantitate sub cea declarată sau prezența ilegală a aditivilor. Unii producători îi induc intenționat în eroare pe consumatori: „Controlul a depistat comercializarea sub denumiri cunoscute şi apreciate de consumatori precum Sana, Chefir, Cașcaval, Brânză telemea etc. de produse inferioare calitativ”, spune ANPC.

 

Telemea de capră fără lapte

 

De exemplu, a fost găsită telemea cu apă în proporție de 60,8%, față de maximumadmis de 55%, sau telemea de capră cu 63,3% apă, față de norma de cel mult 60%. Analizele de laborator au dovedit că o telemea de capră nici măcar nu conținea grăsimi din lapte, ci doar grăsimi vegetale și „prezenta gust și miros străin de natura produsului, respectiv gust de grăsime vegetală”. Nici cantitatea de grăsime din unt nu este respectată de toți producătorii. Printre produsele analizate s-a găsit un unt de masă B cu 65% grăsime, conform etichetei, care, însă, conținea doar 61,2% grăsime. O situație neplăcută este un caz de telemea dietetică ce conținea 19,6% grăsime, deși eticheta indica doar 8% grăsime.

Alte produse încalcă nivelul admis de sare. Controalele ANPC au descoperit telemea cu 5,25% sare și telemea de capră cu un conțintu de sare de 5,1%, față de limita maximă de 4%.

Un produs pe bază de brânzeturi și grăsimi vegetale, provenit din județul Bistrița-Năsăud, prezenta un conținut de proteine de 4,45%, față de minim 6% declarat. Iar la un sortiment de unt belgian cu conținut redus de grăsime 60%s-a găsit conservantulacid ascorbic, exprimat ȋn sorbat de potasiu 898,9mg/kg, deși normele europene îl interzic.

 

Atenție la termenul de garanție!

 

„De departe, cel mai riscant aspect este cel al inscripționării termenului de garanție. Fiind vorba de produse rapid perisabile, fiecare zi contează după expirare”, avertizează medicul nutriționist Eduard Adamescu.

Acesta ne-a mai spus că lipsa informațiilor corecte privind compoziția îi induce în eroare pe consumatori, în condițiile în care„unii dintre ei trebuie să urmărească, în contextul unor afecțiuni specifice conținutul de glucide, lipide, proteine sau sare din tot ceea ce consumă pe parcursul unei zile”. Potrivit nutriționistului, scăderea conținutului de proteine dintr-un preparat echivalează cu creșterea conținutului de apă sau grăsime, plasându-l într-o categorie inferioară. Mai mult, „pentru mulți cumpărători de condiție economică mai modestă, în condițiile unui aport proteic redus, pot apărea probleme de sănătate, cum ar fi de exemplu anemia”, mai spune medicul Eduard Adamescu.

 

Cinci sfaturi de la nutriționist

 

Medicul nutriționist Eduard Adamescu ne dă câteva sfaturi care să ne ferească, pe cât posibil, de produsele de o calitate îndoielnică.

1. Alegeți producătorii consacrați, cu standarde de calitate menținute, chiar dacă produsele sunt ceva mai scumpe.

2. Evitați chilipirurile, produsele vrac, neetichetate.

3. Evitați produsele cu termen de expirare foarte apropiat sau fără termen de garanție vizibil pe etichetă.

4. Folosiți pe cât posibil produse din carne macrăîn locul celor din carne tocată, care au multă grăsime, apă, aditivi și carne de calitate inferioară.

5. Evitați produse cu carne dezosată mecanic, deoarece sunt de o calitate inferioară.