Vestea morții afaceristului Cătălin Chelu, într-o clinică din Iordania, la scurt timp după ce el fusese condamnat definitiv la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, ne amintește de un alt caz celebru: Cazul Cristina. Acum doi ani, Alexandru Radu, judecat pentru omor calificat, a scăpat defi nitiv de acuzații, pe ultima sută de metri a procesului penal, cu un certifi cat de deces din Republica Guyana.

Cristina Udrea (24 de ani) era fiica viceprimarului din Eforie, iar Alexandru Radu (25 ani) - fiul unui fost deputat PD. Familiile se cunoșteau, iar căsătoria lor a fost o „alianță”. În plus, Cristina s-a măritat, rapid și fără fast, și pentru că vroia să-i facă o ultimă bucuriei mamei ei, bolnavă de cancer în fază terminală. Au făcut cununia civilă la 29 iunie 2002.

Două luni mai târziu, în noaptea de 11/12 august 2002, Cristina a fost ucisă. Crima s-a petrecut într-o cameră din Vila „Cristina” (Eforie Sud), acolo unde Alexandru și soția lui locuiau împreună. În acea zi, susțin martorii, cei doi se certaseră. Tânăra, care era însărcinată, îi reproșa lui că o lasă prea mult timp singură. Noaptea, el a plecat la discotecă, cu doi prieteni care erau cazați în aceeași vilă. Când s-au întors, Alexandru a urcat în cameră, iar apoi și-a strigat prietenul, să vină după el.

Martorul a povestit că pe salteaua din încăpere se afla cadavrul Cristinei, cu un încărcător de telefon mobil înfășurat în jurul gâtului și o pungă de plastic trasă peste cap. Când Alexandru a ridicat punga, martorul a văzut fața victimei, plină de sânge și de vânătăi. Ușa camerei nu prezenta urme de forțare și era întredeschisă, cu cheia pe interior.

Un an de arest preventiv

Pe parcursul anchetei, declarațiile lui Alexandru Radu s-au schimbat și s-au contrazis constant cu cele ale martorilor. El susținea că, înainte de a pleca la discotecă, a stat în cameră cu Cristina doar 15 minute. Prietenii lui au declarat însă anchetatorilor că el a coborât din cameră după 45 de minute. Timp suficient, au apreciat procurorii, ca Alexandru să comită crima. Lângă cadavrul Cristinei, a fost găsită o pungă de plastic, murdară de ruj amestecat cu sânge, pe care a fost identificată amprenta lui palmară.

O altă pungă, tot cu ruj și sânge și având amprentele lui, a fost găsită în coșul de gunoi din baia camerei. Testat cu poligraful, Alexandru Radu a fost depistat nesincer la întrebările relevante cauzei. A stat în arest preventiv în perioada 12 august 2002 – 18 septembrie 2003, iar în ianuarie 2003 a fost trimis în judecată pentru omor deosebit de grav.

Tribunalul și Curtea de Apel Alba l-au achitat de două ori, iar în ianuarie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a retrimis dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, pentru refacerea urmăririi penale. În noiembrie 2007, procurorii au trimis din nou dosarul în instanță, însă Alexandru Radu, care părăsise România încă din toamna lui 2005, a fost judecat în lipsă.

Vestea morții, la momentul convenabil

În februarie 2008, Dumitru Radu, tatăl lui Alexandru Radu, susținea că fiul lui este în Hong Kong. „Mi-a zis că pleacă să poată munci. Am fost cu el la Singapore, am fost cu el la ambasador, deci noi nu ne-am ascuns. Acum un an și jumătate am fost și noi la el, eu cu maică-sa, la Singapore. Apoi a fost mutat în altă parte, la Hong Kong, și urma să ne trimită adresa lui. Atunci s-a rupt firul. Chiar suntem îngrijorați. Trebuia să vină acasă de Crăciun, în 2006, dar n-a mai venit. Mă gândesc să merg, să-l caut acolo…”, declara Dumitru Radu în presa centrală.

La 1 martie 2011, Alexandru Radu a fost condamnat de Tribunalul Alba la 25 de ani de închisoare. Curtea de Apel Alba Iulia a menținut sentința, iar inculpatul a fost dat în urmărire internațională. La 30 mai 2012, ÎCCJ a început judecarea recursului. La 12 septembrie 2012, când toată lumea aștepta deja verdictul final, avocații apărării au depus la dosar un document bombă: un certificat de deces conform căruia Alexandru Radu ar fi decedat, în 2007, în Republica Guyana.

Cauza morții: bronho-pneumonie. La 28 februarie 2013, ÎCCJ a decis încetarea procesului, „constatând că a intervenit decesul inculpatului”. Decizia este definitivă.

„Nu sunt convins că e mort”

„Am văzut atunci actele depuse la dosar”, ne-a mărtusit Ion Udrea, tatăl victimei: „Sunt copii legalizate la un notariat din România, dar au, din ce-mi aduc aminte, și parafa ambasadei noastre din Venezuela. Pentru că în Guyana engleză nu avem nicio reprezentanță diplomatică. În instanță au fost depuse o copie legalizată a certificatului de deces, unde se spune că a murit prin iunie 2007, dar și o copie a pașaportului, pe care primise viză de intrare în Guyana la începutul acelui an”. Tatăl Cristinei Udrea spune însă că nu-și amintește să fi văzut, în același pașaport, și vreo viză pentru Hong Kong: „Culmea e că noi ne-am judecat până în 2012, el murise în 2007 și abia la finalul procesului a susținut tatăl lui că a aflat de deces. Dacă ar fi murit, de ce nu i-a fost anunțată familia, vreme de 5 ani? Și cine ar fi avut interesul să păstreze acele acte, atâta vreme? N-am auzit de nicio înmormântare. De altfel, nici atunci, la proces, când tatăl lui susținea că abia aflase vestea, nu mi s-a părut că ar fi afectat de ea. Eu nu sunt convins că e mort. N-o să fiu niciodată! Se întâmplă multe chestii de acest gen, cu schimbarea identității... Nu pot merge până în Guyana, să fac cercetări pe cont propriu”.

Analiza ADN, doar când nu poate fi recunoscut cadavrul

Pornind de la „misterioasa moarte” a afaceristului Cătălin Chelu, EVZ a consultat mai mulți criminaliști, care ne-au explicat cum se face identificarea unui cadavru.

„Atunci când cadavrul este de nerecunoscut sau este contestată identitatea lui, se solicită proba ADN”, ne-a explicat un procuror. La rândul lui, un ofițer de la Serviciul Omoruri, ne-a explicat că în situații de acest gen este suficientă recunoașterea de către familie a celui răposat.

Oamenii legii spun că, în cazul lui Cătălin Chelu, nu este nevoie de o probă ADN, deoarece decesul s-a produs într-un spital și se cunoaște cauza morții, iar pe baza documentelor și a recunoașterii faciale se poate stabili identitatea.

De altfel, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că autoritățile din Iordania au confirmat decesul lui Chelu, care a murit pe data de 8 decembrie, într-un spital din Amman: „După obținerea tuturor documentelor eliberate de autoritățile iordaniene, Ambasada României la Amman va proceda la înregistrarea decesului în registrele de stare civilă române, conform solicitării aparținătorilor”.