Consiliul Concurenței recomandă modificarea contractelor între producătorii de bere și restaurante, hoteluri și firmele de catering (HoReCa), astfel încât să fie eliminate acele clauze care limitează concurenţa.

În urma anchetei sectoriale derulate pe piaţa berii, Consiliul Concurenţei a constatat că unităţile HoReCa încheie fie contracte privind prestarea anumitor servicii de promovare în beneficiul produselor unor producători, fie contracte prin care producătorii dau spre folosinţă gratuită echipamente pentru comercializarea berii draft, conţinând clauze restrictive.

Contractele de promovare presupun exclusivitate la expunere şi în unele cazuri achiziţionarea unui volum minim de bere şi/sau limitarea sursei de aprovizionare la distribuitorii desemnaţi.

Referitor la contractele privind instalarea echipamentelor pentru berea draft, durata nelimitată a acestora, combinată cu absenţa reglementării în contracte a posibilitatii de denunţare de către partenerii HoReCa, elimină posibilitatea acestor unitati de a schimba furnizorul şi de a aduce în ofertă şi mărcile altor producători, reducând, în acest fel, presiunea concurenţială asupra producătorului, proprietar al echipamentului.

În vederea creşterii concurenţei pe segmentul HoReCa, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea în contracte a opţiunii ca unităţile HoReCa să poată denunța unilateral acordurile privind echipamentele draft, fără penalităţi, limitarea duratei contractelor privind plasarea echipamentelor draft la maxim 5 ani, prelungirea fiind posibilă prin renegociere şi nu tacit. Totodată, arbitrul pieței recomandă ca operatorii HoReCa să aibă posibilitatea de a achiziţiona (cu acordul producătorilor) echipamentul draft, după perioada iniţială de 5 ani, la o valoare  reziduală, precum și limitarea la 5 ani a duratei clauzelor privind acordarea sub formă de împrumut a unor bunuri, precum vitrine frigorifice, copertine, corturi, încălzitoare terasă, baruri mobile, umbrele, garduri împrejmuire, meniuri, mobilier, în condiţii de exclusivitate, prelungirea fiind posibilă prin renegociere şi nu tacit.

Consiliul Consurenței a sugerat și eliminarea din contracte a clauzei referitoare la achiziţionarea volumelor agreate de la distribuitorul indicat de producător.

Studiul Consiliului Concurenţei a arătat că piaţa berii este concentrată, de tip oligopol, patru mari producători deţinând împreună aproximativ 85-90 % din piaţa românească. Pe lângă cei patru producători reprezentând companii internaţionale (SAB Miller-Ursus, Heineken, Molson Coors-Bergenbier si URBB-Grupul Carslberg), mai sunt prezenţi doi producători autohtoni care au dezvoltat capacităţi de producţie mari (Romaqua şi European Food) şi 4 producători independenţi, cu o prezenţă regională şi o cotă de piaţă cumulată mai mică de 5% (Bermas Suceava, Martens Galaţi, Imex Satu Mare, Albrau Oneşti).

Principalii producători au optat pentru o strategie de consolidare a portofoliilor de produse pe segmente diferite, reducând, în acest fel, presiunea concurenţială. Strategia micilor producători s-a axat pe colaborarea cu retailul modern în vederea producerii de mărci private.

În ceea ce priveşte consumul, analiza Consiliului Concurenţei a arătat că ponderea cea mai mare este deţinută de berea ambalată la PET, care reprezintă 54% din berea comercializată în  România, urmată de berea la sticlă, aproximativ 28 %, în timp ce consumul de bere la doze metalice se încadrează în intervalul 10-15 % din piaţă. Consumul de bere la PET indică o preferinţă pentru consumul casnic şi mai puţin pentru segmentul HoReCa.

O particularitate a pieţei româneşti este legată de consumul de bere la draft, care reprezintă un procent mic din totalul vânzărilor, sub 5%, spre deosebire de piaţa europeană, unde consumul de bere la draft reprezintă o tradiţie.

Din cantitatea totală de bere comercializată în România, aproximativ 46% reprezintă bere din segmentul mediu, 33% bere din segmentul economic, 19% bere premium şi doar 2% superpremium.

Referitor la vânzările prin diferite canale de distribuţie, pe primul loc se află retailul tradiţional (magazinele de cartier), reprezentând mai mult de jumătate din vânzările de bere (52%), urmat de segmentul HoReCa, cu o cotă de 25%, de retailul modern (hyper/supermarketuri), care deține 15% din piaţă, în timp ce comercianţii tip cash&carry au o pondere de 8% în piaţă.

În ceea ce priveşte distribuţia angro de bere, studiul Consiliului Concurenţei a arătat că cea mai mare parte a acesteia se realizează prin contracte exclusive, cu recomandarea preţului de revânzare sau a preţului maxim de revânzare.

Contractele de distribuţie exclusivă sunt exceptate de la aplicarea legii concurenţei în măsura în care cota de piaţă a furnizorului şi a cumpărătorului (luate individual) nu depăşesc 30%.