Nu știu dacă ideea lui Adrian Năstase, deși lansată din motive contestabile, este chiar atât de rea.
Ridicarea unei „Columne a lui Traian”(Băsescu - n.a.), pe care să fie imortalizați toți politicienii condamnați pentru corupție, pe care fostul premier îi consideră drept victime politice, ar putea fi un gest salutar. Am avea o coloană fără sfârșit, care ar rivaliza cu lucrarea lui Constantin Brâncuși. Desigur, nu la capitolul geniu creator, ci în privința dimensiunii. Imortalizați pe un astfel de monument colosal al corupției, devalizatorii României ar intra în istorie așa cum merită: ca niște borfași.
Generațiile viitoare ar învăța la școală despre marii infractori ai României post-decembriste, încătușați pe „Columna lui Băsescu”, așa cum noi am învățat despre dacii înlănțuiți pe „Columna lui Traian”. Lăsând gluma la o parte, ar fi cu adevărat o pedeapsă dură, dar justă. Prin această metaforă - inteligentă, dar total neavenită -, Adrian Năstase a vrut să se mai victimizeze un pic și să le insufle un pic de curaj ”dacilor (încă) liberi”, din PSD sau alte partide, pentru a încerca să învingă legiunile de procurori ale DNA. Spre deosebire de supușii lui Decebal, care au văzut aurul Sarmizegetusei ajuns pe mâna romanilor, epigonii lui Năstase pot dormi liniștiți. Chiar dacă au fost condamnați definitiv pentru corupție, iar instanțele au dispus recuperarea prejudiciului, nimeni nu se atinge de averile lor. Cel puțin deocamdată.
În momentul de față, Guvernul, prin ANAF, instituția dedicată, ar trebui să recupereze la Bugetul de stat 310.000.000 de euro, în urma unor sentințe definitive și irevocabile, pronunțate în dosare de corupție. Aceasta este evaluarea făcută la 24 februarie 2015. Suma este de trei ori mai mare decât în 2013, semn că lupta anticorupție merge bine. Guvernul nu este, însă, foarte interesat să pună în aplicare aceste sentințe, astfel că doar 10% din suma totală s-a întors în vistieria statului, de unde a fost furată. Revenind la Adrian Năstase, când a fost vorba ca statul să recupereze partea sa din prejudiciul calculat în dosarul ”Trofeul calității” s-a putut. Când Năstase s-a oferit să transfere 760.000 de euro în conturile Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), iar conducerea instituției a refuzat inițial, ministrul Dezvoltării Liviu Dragnea a intervenit brusc și a amenințat că trimite corpul de control la ISC și îi demite pe directori. Desigur, Liviu Dragnea nu era interesat să servească actul de Justiție, să întărească statul, să sprijine instituțiile justiției, ci se temea ca procurorii, în urma nerecuperării prejudiciului, să nu ia la puricat și restul averii fostului premier și să descopere, astfel, și alte sume ce nu puteau fi justificate.
Contextul este agravat de atitudinea premierului Victor Ponta, șeful instituțiilor chemate să recupereze prejudiciile. Ignorând realitatea, șeful Guvernului a pretins că nu ar exista, în prezent, hotărâri judecătoreşti în baza cărora să fie recuperați acești bani, ci doar sechestre, care nu permit angajaților ANAF să declanșeze procedurile legale. Premierul a primit o replică promptă din partea DNA, care l-a acuzat că, ” în încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor”, ”creează confuzie în rândul opiniei publice”.
Așadar, în România, nu doar Parlamentul obstrucționează actul de justiție, atunci când nu încuviințează începerea urmăririi penale, arestarea, sau percheziționarea unui politician. Mai nou, Guvernul a adoptat aceeași atitudine ostilă, atunci când tărăgănează aplicarea pedepselor decise de magistrați. Practic, două puteri în stat- Legislativă și Executivă- o siluiesc pe a treia- Judecătorească- fără ca cineva să sesizeze gravitatea situației. La un moment dat, Justiția nu va avea încotro și își va lua soarta în mâini.
Refuzul funcționarilor de a recupera prejudiciile din dosarele de corupție va avea consecințe penale. Li se vor deschide dosare. Nu de alta, dar funcționarii guvernamentali, aflați în mod cert sub comandă politică, refuză să pună în aplicare niște sentințe judecătorești definitive și irevocabile. Când procurorii vor declanșa anchete pe această temă, nu va fi foarte complicat ca ”grăjdanii” să fie trași la răspundere penală. Ar fi bine ca lucrul acesta să se întâmple cât mai repede. Ideea de anticorupție este afectată, dacă banii furați de la contribuabili nu se întorc la ei. În plus, fenomenul corupției nu este descurajat, dacă infractorii știu că, după câțiva ani de pușcărie, rămân cu milioanele de euro furate de la stat.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
