Editura Evenimentul si Capital

Amintirile unui Reporter de Cursă Lungă | N-aș putea să separ marea de uscat și nici Evenimentul zilei de experiențele mele pe mare. Că nu sunt Moise. Pentru navigatori sunt ziarist și pentru jurnaliști sunt marinar. Mă complac

Autor: | | 2 Comentarii | 2426 Vizualizari

La Evenimentul zilei am ajuns la sfârșitul lui februarie ’93, după ce debutasem la Expres-ul lui Nistorescu, cu o mega-dezvăluire despre cum nava Rostock

La Evenimentul zilei am ajuns la sfârșitul lui februarie ’93, după ce debutasem la Expres-ul lui Nistorescu, cu o mega-dezvăluire despre cum nava Rostock – eșuata pe canalul Sulina – fusese modificată pentru transportul de arme și muniție. Eram student la jurnalistică. Trecusera opt luni de la apariția pe piață a „Bulinei roșii”.

M-am insinuat în zona de monden. Adică, gagici, cluburi de noapte, discoteci, streap-tease, VIP-uri matoale etc.”. Să spunem că era avatarul vârstei. După o vreme, marinarul din mine a început să aiba întrebări existențiale, de genul: „Da’, io nu vreau pe mare?”, „Ce caut io aici?” s.a.m.d. Că petrecusem niscaiva ani într-o școală de marină, chit că mă aplecasem către presă.

Cine i-a apărat pe marinari?

În acel timp, Flota Maritimă Comercială - aia despre care se spune că a vândut-o Băsescu – trecea printr-o fază nasoală. Construcțiile de nave noi erau oprite și vapoarele vechi, sau cât de cât noi, intraseră pe mâna așa-numiților „bare-boat”-iști. În fapt, niște inși care aveau un „know-how” de gradiniță: comandanți de navă, șefi mecanici și alți oportuniști. Se dădeau nave în locație de gestiune ca aprozarele din colțul străzii la gestionari. Marinarii, în schimb, treceau prin clipe grele. Erau ziarele pline de apeluri disperate de la navigatorii noștri abandonați, neplătiți cu lunile și chiar bolnavi de boli exotice, prin porturi de pe toate meridianele lumii. Păi, m-am gândit, pe ăștia cine îi apără?

Întrebarea mea și răspunsul lui „Jack” Cristoiu

La întrebarea pusă de mine, către mine, a raspuns „Jack”, tot cu o interogație. „De ce să nu avem și noi un reporter pe mare?”, s-a întrebat Ion Cristoiu în timp ce îmi semna cererea de detașare la Navrom. Așa am ajuns pe Snagov, o râie de cargou cu care am bătut Mediterana și am ajuns și la Bombay, în India. Au urmat alte și alte voiaje pe: Hagieni, Bujoreni, Rîureni, Sebeș, Făgăraș, Lerești, Războieni etc. Tot pe nave ale companiilor de stat închiriate la privați care nu-și onorau obligațiile față de marinarii noștri. Într-un final am ajuns și pe o navă cu pavilion franțuzesc, dar cu jumătate din marinari de-ai noștri. Era un fel de „quid pro quo” de pe urma căruia toata lumea avea de câștigat. Armatorii aflau realitățile de la bordul navelor, echipajele își exprimau nemulțumirile „live”, reporterul lua contact direct cu viața de peste mări și țări și cititorii aflau realitatea în cel mai scurt timp.

13 voiaje pe toate mările și oceanele lumii

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EvZ 25 de ani

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate