La Washington, oficiali și comandanți militari discută tot mai deschis despre livrarea de arme letale armatei ucrainene, pentru o lecție dură dată Rusiei și insurgenților.

Statele Unite încep să își piardă răbdarea cu Rusia, iar la Washington se discută, de data aceasta, într-o manieră mult mai fermă despre livrarea de armament letal Ucrainei. La nivel înalt, propunerea este susținută de secretarul Apărării, Chuck Hagel, și de comandantul trupelor aliate din Europa, generalul american Philip Breedlove(foto), și este văzută într-o lumină favorabilă de secretarul de Stat, John Kerry.

La rândul său, Susan Rice, consiliera președintelui Barack Obama pe probleme de securitate națională, care până acum avea rezerve față de planurile de înarmare a Ucrainei, are acum o cu totul altă viziune, scrie ziarul New York Times într-un material publicat în ediția de ieri.

Rebelii, de neoprit

Ce anume a determinat această schimbare de poziție la Washington care, până acum, s-a limitat la a trimite arme neletale armatei ucrainene? În primul rând, atacurile tot mai puternice lansate de separatiștii ucraineni, susținuți de Rusia, precum tirul cu obuze asupra orașului-port Mariopol. În cancelariile occidentale, atacul de acum zece zile este văzut drept o agresiune prin care Rusia a vrut să testeze din nou reacția Occidentului.

În al doilea rând, sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să descurajeze Moscova să livreze armament greu rebelilor separatiști și să trimită contingente militare în sprijinul acestora. Cu ajutorul Moscovei, insurgenții au reușit să cucerească circa 500 de kilometri pătrați în ultimele luni, a avertizat NATO.

Armament greu

Dezbaterea de la Washington este susținută și de un raport publicat ieri și întocmit de opt foști oficiali și comandanți militari americani, printre care amiralul James Stavridis, fostul șef al trupelor NATO din Europa.

Documentul recomandă administrației Obama să livreze Ucrainei echipament militar în valoare de trei miliarde de dolari, printre care rachete anti-tanc, drone, vehicule blindate, echipamente de comunicație și radare. Autorii susțin că Rusia nu va fi descurajată să continue implicarea în conflictul ucrainean atâta timp cât nu cresc și costurile unei astfel de susțineri acordate rebelilor. „Acest obiectiv va fi atins prin livrarea de asistență militară (...), inclusiv prin furnizarea de arme defensive letale”, se arată în raport.

Dacă SUA dau tonul, atunci și Marea Britanie, țările baltice, Polonia și Canada i-ar putea urma exemplul, mai menționeză textul citat de New York Times.

Mobilizare generală în estul răzvrătit

Ieri, chiar în ziua când presa americană dezvăluia noua abordare a strategilor de la Washington, liderul așa-numitei Republici Donețk, Aleksandr Zaharcenko, a chemat la mobilizare militară generală.

În următoarele zece zile, forțele separatiste speră să aducă sub arme 100.000 de noi recruți, a mai dezvăluit interpusul Moscovei. De cealaltă parte, începând din 20 ianuarie, Kievul a trimis ordine de mobilizare către circa 62.000 de cetățeni, în cea de-a patra etapă de mobilizare militară.

În condițiile în care mulți ucraineni se sustrag serviciului militar, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a cerut guvernului să examineze posibilitatea impunerii de restricții de călătorie în străinătate celor chemați sub arme.

Iuri Biriukov, consilier al lui Poroșenko, a declarat că în regiunea Cernăuți, unde este concentrată comunitatea de etnici români, 57 la sută dintre cei chemați la comisia medicală nu s-au prezentat, iar 37 % dintre rezerviști au plecat din țară. Hotelurile și motelurile din apropierea frontierei cu România sunt pline de ucrainenii care fug de obligațiile militare, aproape o cincime traversând deja granița, a susținut Biriukov.