După recentul anunț că a reluat îmbogățirea neautorizată a uraniului cu 20%, Iranul continuă să joace cartea forței. Ultima dovadă în acest sens este poziția de autocrație pe care și-o arogă în zona Golfului Persic.
O navă din cadrul Gărzii Revoluționare de elită a Iranului a capturat un petrolier sub pavilion sud-coreean pe motiv că poluează Golful Persic cu chimicale. Ministrul de Externe al Coreei de Sud a anunțat știrea după mai multe relatări anterioare ale instituțiilor media iraniene. Un purtător de cuvând a declarat că vasul a fost capturat în apele sub juridicția Omanului și a cerut eliberarea imediată a acestuia.
Forțele sud-coreene staționare au fost trimise în zonă, a adăugat demnitarul. Autoritatea navală a Operațiunilor comerciale maritime ale Marii Britanii (UKMTO) a precizat pe site-ul său că „o interacțiune” între autoritățile iraniene și un vas comercial în Strâmtoarea Hormuz a forțat vasul să intre în apele iraniene.
Capturarea petrolierului, la un an de la asasinarea generalului Soleimani
Firma de securitate maritime britanică Ambrey a identificat vasul ca fiind petrolierul HANKUK CHEMI sub pavilion nord-coreean și a relatat că acesta a fost capturat și transportat în interiorul apelor teritoriale ale Iranului înspre Bandar Abbas. Vasul, deținut de DM Shipping Co, a părăsit Petroleum Chemical Quay din Arabia Saudită anterior incidentului. Pe de altă parte, firma de securitate maritimă Dryad Global a raportat că petrolierul sud-coreean ar fi trebuit să ajungă la Fujairah, în Emiratele Arabe Unite.
Incidentul a fost relatat și la postul TV Al Arabiya TV. Potrivit site-ului Vesselfinder, poziția petrolierului cel mai recent semnalată este portul Jubail din Golful Persic, în Arabia Saudită. Vasul cu o vechime de 21 de ani are un tonaj brut de 9.767 tone și o lungime de 147 de metri. A fost redenumit Hankuk Chemi în 2015. Capturarea sa are loc la împlinirea unui an de la asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani aflat în fruntea Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene, de către o dronă americană.
Anul trecut, Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene a capturat un petrolier sub pavilion american la Stena Impero, ca retorsiune pentru capturarea vasului Iranian Princess Grace în regiunea de coastă a Gibraltarului.
Agenția de știri iraniană Tasnim a afirmat că petrolierul HANKUK CHEMI este deținut de Coreea de Sud, Indonezia, Vietnam și Myanmar și are la bord 7.200 tone de etanol.
Până în acest moment nici Coreea de Sud, nici Iranul nu au oferit comentarii, însă Flota a cincea a US Navy, cu baza în Bahrain, a monitorizat situația, a declarat purtătorul de cuvânt Rebecca Rebarich. Vestea vine la câteva zile după ce Iranul a confirmat că a reluat procesul de îmbogățire a uraniului cu 20% la o facilitate nucleară subterană, încălcând un pact nuclear din 2015 cu rol major la nivel internațional, Planul Comun de Acțiune Completă (JPOCA), denumirea acordului nuclear cu Iranul.
Contraatacul Iranului: saga uraniului îmbogățit neautorizat
Iranul a reluat, duminică, activitatea de îmbogăţire a uraniului la 20% la uzina subterană de la Fordow, un nivel de puritate care nu este însă autorizat, potrivit acordului internaţional încheiat în 2015 de Teheran şi marile puteri, a transmis agenţia de presă semioficială Meh.
Decizia este cea mai recentă dintr-o serie de violări ale acordului internaţional de către Iran, care au început cu încălcarea înţelegerii ca răspuns la retragerea unilaterală a SUA şi la reintroducerea sancţiunilor americane contra Teheranului.
La 1 ianuarie, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că Teheranul a notificat-o despre intenţia sa de a relua activitatea de îmbogăţire la 20% a uraniului la uzina de la Fordow, care este construită în interiorul unui munte. La 7 septembrie 2019, Iranul a anunţat instalarea unor centrifuge avansate înainte de a-şi creşte stocul de uraniu îmbogăţit, care din iulie acelaşi an depăşeşte limita (300 kg) fixată de acordul de la Viena din 2015.
Acest pact, semnat între Teheran şi marile puteri, printre care SUA, a fost denunţat în mai 2018 de preşedintele american în exerciţiu Donald Trump. De atunci, Washingtonul a reintrodus sancţiuni economice contra Iranului, în numele unei politici de „presiune maximală” ce are drept scop constrângerea Teheranului să negocieze un nou acord.
Începând din luna mai 2019, Iranul şi-a sporit stocul de uraniu îmbogăţit dincolo de limita fixată de acord şi îmbogăţeşte acest element chimic la 4,5%, nivel superior plafonului fixat (3,67%), dar încă departe de pragul necesar pentru o utilizare militară. În decembrie 2019, Iranul i-a solicitat noului președinte ales Joe Biden să ridice sancțiunile contra sa.
Dincolo de coincidențe
Un purtător de cuvânt al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) a explicat: „Inspectorii agenției au monitorizat activitățile la Uzina de îmbogățire a Combustibilului Fordow din Iran. Pe baza acestor informații, directorul general Rafael Mariano Grossi urmează să anunțe un raport către statele membre IAEA în cursul zilei de azi”.
Tensiunile dintre Iran și Occident au cunoscut o escalare semnificativă de când președinteleTrump a retras SUA din acordul nuclear iranian. Relațiile s-au înrăutățit chiar mai mult după ce a fost asasinat și conducătorul programului său nuclear, Mohsen Fakhrizadeh, în noiembrie 2019, determinând Iranul să considere Israelul responsabil pentru acest asasinat și să declare că se va răzbuna. Decizia de a lua la țintă vasul sud-coreean este posibil să nu fie cu totul o coincidență, căci 7 miliarde de dolari din fondurile iraniene sunt înghețate în prezent în băncile Coreei de Sud din cauza sancțiunilor americanilor.
Capturarea vasului are loc cu câteva zile anterior vizitei ministrului de Externe adjunct al Coreei de Sud la Teheran. Ministrul de Externe al Iranului a declarat că cele două părți vor discuta solicitarea Iranului față de Coreea de Sud, în sensul ca aceasta să facă disponibile activele înghețate în băncile sale.
Sursa: Express