Iranul a început luni, 4 ianuarie, procesul destinat să producă uraniu îmbogăţit la 20% în uzina subterană Fordo, principala sa măsură de dezangajare din acordul internaţional din 2015 menit să limiteze programul său nuclear.

Teheranul a început să se elibereze de principalele sale angajamente, printre care limitarea procentului de îmbogăţire a uraniului, în mai 2019, la un an după retragerea unilaterală a Statelor Unite din acest acord urmată de revenirea sancţiunilor grele americane contra Republicii islamice Iran. Acuzat de mai multe ţări occidentale şi de Israel, duşmanul său declarat, Iranul a negat tot timpul că vrea să se doteze cu arma atomică.

“Procesul de producere a uraniului îmbogăţit la 20% a început în complexul de îmbogăţire Shahid Alimohammadi (Fordo)”, situat la 180 km sud de Teheran, a declarat purtătorul de cuvânt Ali Rabii, citat pe site-ul de Internet al televiziunii de stat.

Potrivit lui, preşedintele iranian, Hassan Rohani, a dat ordin “în ultimele zile” şi “procesul de injectare a gazului a început acum câteva ore”.

Într-o scrisoare datată 31 decembrie, Iranul a comunicat Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) voinţa sa de a produce uraniu îmbogăţit la 20%, nivel practicat înaintea încheierii acordului de la Viena.

Voinţa Parlamentului iranian

Potrivit ultimului raport al agenţiei ONU, publicat în noiembrie, Teheranul îmbogăţea uraniu la un grad de puritate superior limitei prevăzute prin acordul din 2015 (3,67%), dar nu depăşea pragul de 4,5% şi se supunea în continuare regimului foarte strict de inspecţii ale AIEA.

Dar dosarul a cunoscut schimbări în urma asasinării, la sfârşitul lui noiembrie, a unui fizician iranian specializat în domeniul nuclear, Mohsen Fakhrizadeh.

După acest atac atribuit de Iran Israelului, Parlamentul iranian, cu majoritate conservatoare, a adoptat o lege controversată care preconizează producerea şi stocarea a “cel puţin 120 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%” şi “încetarea” inspecţiilor AIEA, destinate să verifice că ţara nu încearcă să se doteze cu bomba atomică.

Guvernul preşedintelui moderat Rohani s-a opus acestei iniţiative denunţate de ceilalţi participanţi la acordul din 2015, care au făcut apel la Teheran, în decembrie, să “nu compromită viitorul”.

Consiliul gardienilor Constituţiei, care arbitrează litigiile dintre guvern şi Parlament în Iran, a aprobat legea în decembrie.

Mai mulţi oficiali, printre care ministrul afacerilor externe, Mohammad Javad Zarif, au arătat că guvernul se va conforma deciziei sale.

Avertismentul Bruxelles-ului

Luni, Ali Rabii a adăugat că faţă de această lege, poziţia guvernului rămâne aceeaşi “chiar dacă se consideră obligat s-o pună în practică”.

Anunţul reluării îmbogăţirii la 20% vine cu câteva săptămâni înainte de plecarea de la Casa Albă a preşedintelui Donald Trump, care a făcut o campanie de “presiune maximală contra Iranului”. Venirea preşedintelui ales, Joe Biden, lasă speranţa salvării pactului.

Dar o eventuală gonire a inspectorilor AIEA şi reluarea activităţii de îmbogăţire la 20% ar risca să trimită dosarul nuclearului iranian în faţa Consiliului de Securitate al ONU şi să torpileze definitiv acest text, potrivit observatorilor.

Uniunea Europeană a avertizat de altfel, luni, că îmbogăţirea uraniului la 20% anunţată de Iran “ar constitui o încălcare considerabilă a angajamentelor sale nucleare” în cadrul Acordului de la Viena “cu grave cosecinţe în materie de neproliferare”.