Ziua summit-ului. Zelenski cere mai mult ajutor, Rusia amenință cu armele nucleare, Europa încearcă noi negocieri

Ziua summit-ului. Zelenski cere mai mult ajutor, Rusia amenință cu armele nucleare, Europa încearcă noi negocieri Sursa foto: Arhiva EVZ

Președintele Ucrainei cere Europei să facă mai mult pentru Ucraina. În schimb Rusia amenință din nou cu armele nucleare, mai ales după ce forța armatei ruse a început să scadă. S-au încercat noi negocieri cu Putin, iar Rusia a dictat o nouă condamnare pentru Navalni.

Intervievat la CNN, Dimitri Peskov, principalul purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin, nu a exclus, folosirea armelor nucleare „în cazul unei amenințări existențiale la adresa țării noastre“.

Matt Tait, un consultant pe probleme de securitate citat de BBC, a pus rapid declarația în perspectivă, amintind că această amenințare deghizată nu era deosebit de nouă. "Nu vă înșelați. Rușilor le place ca americanii să intre în panică gândindu-se la arsenalul lor nuclear, dar acest comentariu nu reflectă o schimbare notabilă de postură", a explicat expertul.

Scade numărul trupelor ruse

Pe teren, numărul trupelor ruse ar fi scăzut pentru prima dată de la începutul invaziei sub 90% din cei 150.000 de oameni mobilizați la început, consideră Pentagonul. "Financial Times" se oprește asupra unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului conform căruia armata rusă întâmpină dificultăți logistice cu lipsa medicamentelor și a rezervelor de alimente sau muniții care nu ar depăși trei zile pentru anumite unități.

Ne puteți urmări și pe Google News

Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene ajunge până acolo încât spune că "invadatorii" au pierdut 15.300 de oameni din 24 februarie. Adaugă 509 tancuri, 99 avioane, 123 elicoptere și multe alte echipamente conform Kievului, chiar dacă "calculul este complicat de intensitatea mare a ostilităților", subliniază "Pravda".

"Bombele continuă să plouă asupra Ucrainei, dar discuțiile dintre Moscova și Kiev continuă. Acest paradox este doar aparent. Munca diplomaților nu se termină cu ostilitățile. Dimpotrivă", rezumă Le Temps. Cotidianul elvețian notează că declarațiile fiecărei tabere "nu reflectă neapărat starea discuțiilor", ci mai degrabă "postura în timp ce războiul are loc și pe frontul informațional".

Zelenski s-a adresat italienilor

Și pe acest front, Volodimir Zelenski rămâne, fără îndoială, cel mai activ. Marți, a vorbit cu Papa la telefon, relatează "Vatican News". Președintele ucrainean l-a invitat pe papa Francisc să joace rolul de mediator. El le-a vorbit apoi prin videoconferință deputaților și senatorilor italieni, cerându-le să-și imagineze portul Genova "complet ars" pentru a înțelege situația actuală a Mariupolului, asediat și încă victima a două bombe "super-puternice" în această marți. "Poporul nostru a devenit armata.

Prețul războiului este acesta: 117 copii uciși", a insistat el, relatează "La Repubblica". Mario Draghi a luat cuvântul după intervenția sa. "Astăzi, Ucraina nu se apără doar pe sine, ci ne apără pacea, libertatea și securitatea. Italia este alături de Ucraina. Italia dorește ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană", a afirmat președintele Consiliului.

Discuții între Franța și Rusia

Discuții au fost din nou între Emmanuel Macron și Vladimir Putin. Încă fără rezultat, a recunoscut Palatul Elysée. Președintele Republicii a cerut Moscovei "să negocieze cu bună-credință", notează "El Mundo". Chiar înainte de anunțarea acestui schimb, "Daily Telegraph" ironiza marți dimineața eforturile liderului francez, văzând în el mai mult un Neville Chamberlain, incapabil să-l oprească pe Adolf Hitler, decât un Winston Churchill. "Când se va termina războiul din Ucraina, președintele francez va fi amintit ca un pacificator european sau ca idiotul util al unui Kremlin înșelător?", se întreabă cotidianul britanic.

Rolul Franței este menționat și de "New York Times" prin exemplul companiei Total, care nu va mai cumpăra petrol rusesc până la sfârșitul anului. "Total Energies se află într-o poziție dificilă. Compania spune că a fost acuzată de complicitate la crime de război pentru a continua să lucreze în Rusia. În același timp, activitățile sale în Rusia, în special investițiile în gaze naturale, reprezintă o parte importantă a strategiei sale la care s-a chinuit să renunțe", semnalează ziarul american.

Americanii pregătest noi sancțiuni

Administrația Biden, la rândul său, pregătește noi sancțiuni, indică "Wall Street Journal". Acestea vor viza 300 de aleși ai Dumei. Președintele american trebuie să le anunțe oficial joi în timpul vizitei sale în Europa și întâlnirii sale cu membrii NATO. "Sancțiunile nu au reușit până acum să-l descurajeze pe președintele rus să invadeze Ucraina", amintește, totuși, cotidianul.

Încă o condamnare pentru Navalni

Vladimir Putin este întotdeauna la fel de nemilos și cu opoziția. Alexei Navalnîi, deja încarcerat, a fost condamnat marți la încă nouă ani de închisoare pentru delapidare, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty. Sancțiunea a fost criticată pe scară largă în întreaga lume, deși nu a surprins pe nimeni. "Chiar și în spatele gratiilor, Navalnîi a făcut apel la demonstrații împotriva operațiunilor militare din Ucraina" , observă BBC, conchizând că "nu există loc de opoziție față de președintele Putin în Rusia de astăzi".