Ziua Națională este mai mult decât un prilej festiv. Semnificația momentului 1 Decembrie la 107 ani de la Marea Unire. Exclusiv

Dincolo de numeroasele manifestări festive care însoțesc an de an Ziua Națională a României, 1 Decembrie reprezintă un prilej pentru a înțelege mai profund semnificația Marii Uniri, un moment unic ce stă la baza întemeierii României. O lecție de istorie necesară multora dintre noi, pentru care am apelat la profesorul și publicistul Florian Bichir, doctor în istorie, științe politice și teologie.

După Mica Unire, năzuințele naționale erau mari, iar intrarea României în Primul Război Mondial a avut o legătură directă cu acestea, explică profesorul Florian Bichir.

Potrivit acestuia, armata română a refuzat să urmeze planurile Rusiei, care vizau atacarea Bulgariei, ce se alăturase Puterilor Centrale, reprezentate de Germania, Austro-Ungaria și Imperiul Otoman. A ales să aplice „Ipoteza Z”, un plan militar al cărui obiectiv era realizarea idealului național de reîntregire a țării prin unirea cu Transilvania.

Ca urmare, armata română a trecut în august 1916 Carpații, a înaintat până aproape de Mărginimea Sibiului, dar aici ofensiva s-a oprit, deși trupele române aveau superioritate numerică și tehnică. „Lovitura a venit în momentul în care austro-maghiarii s-au reorganizat și li s-au alăturat diviziile din Germania”, spune Bichir.

Ultima cină la Castelul Foișor. Adevărul despre gestul simbolic al Regelui Mihai înainte de abolirea monarhiei

Inteligența artificială a descifrat un mister din Roma Antică. O piatră de joc veche de aproape două milenii își dezvăluie regulile

La masa învingătorilor

A urmat retragerea, iar la șase luni de la declanșarea ofensivei României, Bucureștiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale. „Dar am avut momentul acela de glorie genial, când am apărat poarta Moldovei cu bătăliile de la Mărășești, Mărăști, Oituz. Dar, trebuie să o spunem răspicat, România a ieșit, practic, înfrântă din Primul Război Mondial. În prima fază”, spune istoricul, care este conferențiar universitar doctor la Universitatea Națională de Apărare Carol I.

Dar înfrângerea nu a fost una de durată pentru că, în urma ofensivei Antantei – alianța creată de Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus – Puterile Centrale au început să cedeze. „Cu o zi înainte de capitularea Germaniei, România a declarat război Puterilor Centrale. Deci am figurat la masa învingătorilor, să spunem așa”, precizează profesorul.

Această poziție care nu a dus însă și la eliberarea Transilvaniei. Tratativele cu Ungaria s-au soldat cu un fiasco. Însă, ulterior, regimentele românești conduse de Iuliu Maniu au ocupat Viena. „Iar Alexandru Vaida Voievod a anunțat dreptul la autodeterminare al poporului român din Transilvania în Parlamentul maghiar. Vă dați seama ce șoc a fost la Budapesta. Mă mir că a ieșit viu de acolo”, spune Bichir.

Profesorul și publicistul Florian Bichir, doctor în istorie, științe politice și teologie. Sursa foto: Arhiva companiei

Momente-cheie în istoria Marii Uniri

În noiembrie 1918, patrioții români transilvăneni s-au reunit la Arad, creând Comitetul Național Român, care a stabilit organizarea unui plebiscit național în privința unirii.

„Este un aspect pe care vreau să îl subliniez, pentru că multă lume trece peste el. Două săptămâni s-au făcut alegeri în toate comitatele unde erau români și au fost aleși 1.228 de reprezentanți”, precizează istoricul, care consideră că plebiscitul confirmă legitimitatea actului de la Alba Iulia.

O a doua observație importantă este aceea că, inițial, pentru marea adunare fusese aleasă Măgura Sibiului. „Fruntașii ardeleni au refuzat însă alegerea, argumentând că lumea va spune că plebiscitul a fost făcut sub presiunea armatei române. Și atunci a fost aleasă Alba Iulia, unde nu exista picior de soldat român, deci nu a fost nicio presiune făcută de armată. Trupele române erau la 70 de km de oraș”, explică Florian Bichir.

O zi astrală în istoria României

Istoricul mai evidențiază un element aparte – pericolele la care erau expuși cei 1.228 de reprezentanți și peste 100.000 de țărani români, veniți cu trenuri și căruțe.

„Manifestarea de la Alba Iulia era înconjurată de elemente anarhice bolșevizate maghiare. Și un alt aspect mai puțin cunoscut – pe care l-am preluat în cercetările mele de la colegul și prietenul meu col. prof.univ.dr. Dorel Bușe – este faptul că, exact în perioada 1917-1918, Europa era distrusă de gripa spaniolă, un fel de COVID al acelor vremuri. Au murit 50 de milioane de oameni. În mod normal, nu trebuia să se apropie om de om. Dar românii purtau la gât căței de usturoi și s-au dus și-au făcut campanii și au venit cu zecile de mii la Alba Iulia pentru a săvârși unirea Transilvaniei. Iată cu câte pericole s-au luptat – să fie împușcați de bolșevicii maghiari sau să se molipsească de gripa spaniolă –, dar au realizat acest act excepțional de la 1 Decembrie 1918, care este, în opinia mea, o zi astrală a României”, conchide profesorul Florian Bichir.

La 107 ani de la Marea Unire, 1 Decembrie este nu doar o zi de sărbătoare, ci o lecție de memorie colectivă, care ne poate ajuta să învățăm cum să prețuim moștenirea unui trecut cu valoare simbolică unică.