Luni, 23 mai, un complet al ICCJ format din cinci judecători va pronunța, după a doua amânare, o soluție privind cursul judecării apelurilor din dosarul în care Darius Vâlcov a primit o pedeapsă de opt ani cu executare. Fostul ministru PSD al Finanțelor va afla astăzi dacă decizia inițială se desființează, iar tot cazul se rejudecă de la zero.

Înalta curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat în data de 9 mai luarea unei decizii în ceea ce privește cursul judecății din dosarul în care Darius Vâlcov, fost ministrul PSD al Finanțelor, a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare. Completul de cinci judecători se va întâlni astăzi pentru a lua o decizie referitor la judecata apelurilor din dosarul de mare corupție. Practic, luni, 23 mai, se va decide dacă judecata continuă sau întregul proces este reluat de la zero.

Instanța supremă a rămas, în 19 aprilie, în pronunțare pe unul dintre motivele de apel din dosarul de corupție în care Darius Vâlcov a fost condamnat de trei judecători la opt ani de închisoare cu executare. Judecătorii au anunțat ulterior că pronunțarea privind strict acest motiv de apel se va face în 9 mai, direcțiile în care magistrații ICCJ pot stabili fiind fie de continuare a judecării celorlalte motive de apel fie de admitere a acestuia și de retrimitere a cauzei la un complet de trei judecători pentru reluarea judecății de la zero.

Darius Vâlcov a cerut desființarea deciziei definitive

Avocatul lui Darius Vâlcov a cerut instanței de judecată să nu treacă mai departe la administrarea probelor în ape. Acesta a explicat magistraților că motivul de apel care conduce către constatarea nulității absolute a deciziei apelate are prioritate în dezbateri. Judecătorii au ascultat toate părțile de proces cu privire la acest motiv de apel și ar putea decide desființarea deciziei definitive și dispunerea rejudecării la completul de trei judecători de la aceeași instanță.

„Am pus în discuție motivul de apel prioritar de trimiterea a cauzei la rejudecare.

Problema de drept e aceea dacă între.motivele de apel sunt unele ce duc la rejudecarea arunci trebuie discutat cu prioritate acest motiv de apel de rejudecare.

Am arătat în cererea scrisa că doctrina în materie primează acest motiv de apel ce are unica direcție trimiterea spre rejudecare.

Motivul de apel are la baza aceste decizii CRR ce vizează componenta coletelor specializate de trei judecători, respectiv acesta care a judecat acest dosar în faza de fond.

Există o necompetență materiala dar și funcțională a completului de trei judecători care a soluționat fondul acestui dosar.

Avem la îndemână decizia 417 a CCR privind competență completurilor specializate.

Avem de asemenea în vedere și hotărârea CJUE care cumva indică acest risc sistemic de impunitate care poate permite unui judecător național sa nu respecte o decizie a CCR

Decizia CJUE nu este prioritara deciziilor CEDO. Dacă s-ar da curs deciziei CJUE se poate produce un grav prejudiciu dreptului la apărare și mai ales la un proces echitabil.

Astfel. Trebuie dat curs deciziei CCR. CJUE nu explică deloc și nu exemplifica măcar formal sintagma de risc major de impunitate.

Astfel aveți în vedere și decizia CCR. Ea sprijină soluția de retrimiterea a cauzei la rejudecare. Admiteti și trimiteți cauza”, a explicat avocatul lui Darius Vâlcov luni, în fața instanței.

DNA solicită continuarea judecății

La ședință a fost prezent și un procuror DNA, care a solicitat instanței respingerea acestui motiv de apel și continuarea judecării celorlalte motive de apel precum ți readministrarea probelor în această fază.

„Respingeti ca neîntemeiat. Decizia CJUE are prioritate fata de deciziile CCR. Avocații va cer sa analizați aceasta decizia data în materie civila.

E adevărat ca ea vizează componenta completelor, dar în materie civila.

E vorba de necompetenta acestor completuri după calitatea persoanei.

Dreptul CJUE are prioritate și trebuie aplicat cu prioritate de jude stării romani cât și de orice judecător din UE.

Definiția termenului de risc sistemic ne indică faptul ca ne aflam în acesta situație iar cauzele vizate de acesta sintagma a CJUE sunt cele ale DNA

Dacă ne raportam la cauzele DNA, da, exista un risc sistemic ca în aceste cauze inculpații sa beneficieze de prescripție iar inculpații sa nu mai fie trași la răspundere.

În acest caz particular avem fapta de trafic de influență. Prima instanță a reținut fapta ca fiind comisă în anul 2010.

Ma raportez la situația cea mai puțin favorabilă și gândesc termen de prescripție de la momentul de solicitare.

Astfel termenul este de opt ani plus jumătate.

În definitiv prescripția ar interveni în 2024 ceea ce e insuficient pentru o rejudecare în fond și apoi o judecata în apel.

Este vădit evident că dosarul va fi lovit de prescripție.

Astfel putem observa ca ne aflam în fata unui risc sistemic ceea ce ne face să agreăm hotărârea CJUE”, a spus magistratul Direcției Anticorupție în sala de judecată.