Atentatul din această dimineaţă, când cel puţin 38 de persoane şi-au pierdut viaţa după explozia a două bombe în metroul moscovit, nu este primul care loveşte Moscova şi Rusia în ultimii ani.

Cele mai grave au avut loc în 1999, 2002 şi 2004, când cel puţin 896 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unor acţiuni comandate de separatiştii ceceni care doresc retragerea trupelor ruseşti din republica nord-caucaziană şi, totodată, independenţa Ceceniei. Atentatul de astăzi prezintă numeroase legături cu o serie de atentate comise în 2004. Pentru multe dintre acestea, vinovate au fost considerate celebrele "văduve negre", de origine cecenă. Totuşi, acum cinci ani, un cecen apropiat actualului premier rus, ex-preşedintele Putin, spune că atentatul nu este unul caracteristic separatiştilor ceceni. "Tehnica, finanţarea, controul atentatelor vine din străinătate. Cu siguranţa, atentatul nu este unul caracteristic cecenilor. Bărbaţii nu îşi trimit niciodată femeile să lupte în războaie. Nu există aspect religios în chestiunea aceasta - e doar unul psihologic - teroriştii exploatează ghinionul acestor femei", spunea în 2004 Alexander Mochevsky. 2004- anul atentatelor. Masacrul de la Beslan

La 1 septembrie 2004, în Osetia de Nord a avut loc un atentat care avea să rămână în istorie drept "masacrul de la Beslan". 1.100 de oameni, printre care 777 de copii, au fost ţinuţi ostatici în Şcoala numărul 1 din Beslan, din republica autonomă Osetia de Nord, Caucazul de Nord.

Acţiunea teroristă a fost ordonată de liderul militar cecen Shamil Basayev, care a cerut încetarea celui de-al doilea război cecen. În a treia zi de la preluarea şcolii de către terorişti, forţele de securitate ruse au declanşat un atac extrem de dur.

S-au folosit tancuri, rachete termobarice şi alte arme grele. Exploziile puternice au zguduit şcoala, după care a urmat un schimb de focuri între terorişti şi forţele ruse. După bilanţul victimelor (334 de persoane, dintre care 186 de copii, au murit, iar alte câteva sute au fost rănite), au curs valuri de critici la adresa statului rus.

În primul rând, pentru acţiunea împotriva teroriştilor, care a fost considerată excesiv de violentă, având în vedere că peste o mie de civili se aflau în clădire. Alte critici au vizat atitudinea lipsită de transparenţă a autorităţilor şi controlul informaţiilor din presă. Negocierile cu militanţii au fost păstrate la secret, iar presa puterii a fost acuzată că a dezinformat populaţia pe toată durata crizei.

Negociatorii ruşi au spus că militanţii nu şi-au enunţat explicit cererile. Totuşi, unul dintre ostatici a fost pus să scrie pe un caiet că totul se va sfârşi dacă Rusia îşi va retrage trupele din Cecenia şi va recunoaşte independenţa regiunii din Caucazul de Nord.

După identificarea atacatorilor, s-a dovedit că mulţi dintre militanţi erau refugiaţi ceceni în Inguşeţia, o altă republică din Caucazul de Nord.

În cele din urmă, autorităţile ruse au dat publicităţii numele celor responsabili de atac, în sensul că au plănuit totul. Trei dintre ei - Shamil Basayev, sauditul Abu Oman al-Saif şi kuweitianul Abu Zaid - au murit în condiţii suspecte în anii de după atentat. Basayev a murit în iulie 2006 în Inguşeţia, iar al-Saif a fost ucis în Daghestan.

Un alt patrulea vinovat pentru masacru, britanicul cu origini algeriene Kamel Rabat Bouralha, a fost arestat la scurt timp după atac. Atentate în aer şi la metrou

Două atacuri teroriste din august 2004 au dus la moartea a 89 de persoane. Două avioane, unul care zbura de la Moscova la Volgograd şi unul de pe linia Moscova-Soci, au fost doborâte.

Shamil Basayev a revendicat acţiunile, într-o scrisoare deschisă publicată pe site-urile separatiştilor ceceni la 17 septembrie 2004, adică după o serie incredibilă de atentate: cele două din aer, două atentate la metrou şi "masacrul de la Beslan".

În 2004, au avut două atentate la metroul moscovit: primul în februarie (41 de morţi) şi al doilea la 31 august (10 morţi). După seria de atentate, Rusia a adoptat măsuri de securitate fără precedent, care a ferit statul de acţiuni de o asemenea anvergură. Excepţii au fost deraierea unui tren expres, care a dus la moartea a 27 de pasageri, şi evenimentele de astăzi. Gazul misterios din teatrul moscovit

Un alt atentat foarte controversat a avut loc în octombrie 2002, când 850 de oameni au fost sechestraţi într-un teatru moscovit. De această dată, militanţii au cerut explicit retragerea forţelor ruse din Cecenia şi sfârşitul celui de-al doilea război cecen.

Cel puţin 129 dintre ostatici şi-au pierdut viaţa, după ce trupele ruse au folosit un agent chimic necunoscut, care le-a permis să intervină în forţă în clădire. Totuşi, cei mai mulţi dintre cei 129 au murit din cauza gazului, au stabilit autopsiile. În Rusia, autorităţile au fost şi lăudate şi contestate după operaţiune.

Moscova a fost condamnată de secretomanie, după ce autorităţile au ascuns numele gazului folosit. Vinovat de atac a fost considerat Movsar Barayev, de 23 de ani. Teroristul cecen, lider al separatiştilor în timpul celui de-al doilea război, a fost ucis în chiar ultima zi a atentatului, odată cu intervenţia armatei ruse în teatru. Liderul separatiştilor ceceni în acea vreme, militantul islamist Shamil Basayev, a revendicat atacul. Bombele din apartament

Seria de atentate a avut loc în septembrie 1999, când 293 de persoane au murit şi 651 au fost rănite. Bombele au fost plasate în patru blocuri din capitala Moscova şi oraşele Buynaksk şi Volgodonsk.

Primul atac a avut loc la Buynaksk (oraş din Daghestan, republică autonomă de la Marea Caspică), la 4 septembrie. Moscova a fost lovită la 9 şi 13 septembrie, în timp ce un bloc din Volgodonsk a fost aruncat în aer la 16 septembrie.

Incidentele au venit după ce, la 2 septembrie, unul dintre liderii cecenilor mujahedini, Ibn al-Khattab, a ameninţat că mujahedinii din Daghestan vor organiza atentate în mai multe oraşe ruse. Deşi, la 14 septembrie, a anunţat că nu el este în spatele atentatelor, spunând că "se luptă cu armata rusă, nu cu femei şi copii", al-Khattab a fost considerat vinovat de seria de atacuri. Acesta a murit în 2002, în Daghestan, otrăvit. În rusă, "khattabka" înseamnă grenadă de mână.

Ca şi la atentatul din Beslan, printre vinovaţi s-a găsit şi Abu Omar al-Saif.

Există însă şi o teorie a conspiraţiei. Unele voci, deloc puţine, au spus că exploziile au fost comandate de serviciul secret rus FSB, succesor al KGB, pentru a legitima reluarea operaţiunilor militare ruse în Cecenia şi aducerea la putere a lui Vladimir Putin.

Cert este că, după "Invazia Daghestanului" de către rebelii ceceni conduşi de Basayev şi al-Khattab (august 1999), atentatele din septembrie au determinat intensificarea celui de-al doilea război cecen.