Rusia a cerut ajutorul Chinei în războiul contra Ucrainei, susțin oficialii americani. Între cele două țări este un parteneriat „fără limite”, pe care Vladimir Putin l-a anunțat înainte de a începe invazia, în urma unei întâlniri cu Xi Jinping la Beijing.

Termenii parteneriatului dintre Rusia și China nu sunt cunoscuți în totalitate, însă dacă într-adevăr există unul „fără limite”, așa cum anunța Vladimir Putin, acest lucru se va vedea în perioada următoare. Oficialii americani susțin că Rusia a cerut ajutor Chinei în invazia asupra Ucrainei. Dacă Xi va răspunde afirmativ solicitării, atunci China va fi intrat de facto într-un război prin interpuși cu SUA și statele NATO care susțin Ucraina. Acea decizie ar putea însemna sfârșitul sistemului economic globalizat care a alimentat vreme de 40 de ani ascensiunea extraordinară a Chinei.

Rusia și China împărtășesc o ostilitate profundă față de puterea globală a Americii. Însă ele abordează foarte diferit rivalitatea cu SUA. China își permite să joace „jocul pe termen lung”, bazându-se pe forța sa economică pentru a modifica balanța mondială a puterii. Însă Rusia, de pe o poziție economică mai slabă, a riscat în Ucraina, mizând pe forța brută.

În cazul în care China va ajuta Rusia să să ocolească sancțiunile occidentale, este posibil ca și ea, la rândul ei, să devină o țintă a unor sancțiuni secundare. Aceste aspecte ale implicării în război vor fi subliniate săptămâna aceasta de Jake Sullivan, consilierul prezidențial american pentru securitate națională, la întâlnirea sa cu Yang Jiechi, șeful diplomației chineze. Ajutorul Rusiei cu armament ar aduce sancțiuni Chinei, boicoturi ale consumatorilor și retrageri ale corporațiilor din țară.

O victorie rapidă a Rusiei i-ar fi convenit Chinei. Versiunea preferată a Beijingului, conform căreia puterea americană e într-un declin implacabil, ar fi părut și mai credibilă. Iar circumstanțele ar fi putut fi propice unui atac chinez împotriva Taiwanului. Rusia nu a reușit să se ridice la nivelul laudelor și s-a împotmolit în fața unei armate destul de mici. Alianța vestică a fost revigorată, iar SUA și aliații lor au dezvăluit un nou arsenal de sancțiuni economice, care Beijingului trebuie să-i pară foarte amenințător.

Rusia, din cauza sancțiunilor occidentale, și-a pierdut accesul la cea mai mare parte a rezervelor externe, iar acest lucru trebuie acceptat de către China. După cum explică și economistul Barry Eichengreen, principalul motiv pentru care țările dețin rezerve externe este pentru a le folosi „ca pe un tezaur de război care poate fi accesat în caz de conflict geopolitic”. Or China, țara cu cele mai mari rezerve externe din lume, tocmai a descoperit că-și poate pierde brusc accesul la tezaurul ei de război, notează ft.com.

Poate China să fie izolată economic?

China trebuie să calculeze efectele care ar putea fi atrase asupra ei în urma unui parteneriat cu Rusia. Ea nu este independentă în ceea ce privește necesarul de energie și nici cel de alimente. „Dilema Malacca”, posibilitatea ca marina americană să-i impună o blocadă prin întreruperea unor rute cruciale de transport maritim, este deja o îngrijorare pe care o duce pe umeri de câteva decenii, iar investițiile masive făcute de China  în marină au menirea de a evita această posibilitate.

Acum, dacă se implică în acest război, China trebuie să ia în calcul și faptul că înghețarea rezervelor ei externe, cuplată cu alte sancțiuni financiare, ar putea fi o posibilitate la fel de amenințătoare ca blocada navală. E cu atât mai frustrant pentru China cu cât nu are o cale facilă de a ieși din această situație. Soluția evidentă ar fi să se bazeze tot mai mult pe propria monedă, renminbi, în tranzacții. Însă Beijingul s-a ferit să-și facă moneda deplin convertibilă, temându-se că acest lucru poate duce la o destabilizatoare fugă a capitalului.

Frontul unit al economiilor dezvoltate creat de UE, Regatul Unit, Elveția, Coreea de Sud, Japonia și Singapore în urma izbucnirii conflictului în Ucraina creează îngrijorări pentru Beijing. China obișnuiește să se măsoare în raport cu SUA, bifând din mers repere importante: cea mai mare putere comercială, cea mai mare economie (măsurată în funcție de puterea de cumpărare), cea mai mare flotă. Dacă Beijingul trebuie acum să se măsoare nu numai cu SUA, ci și cu UE, Regatul Unit, Japonia, Canada și Australia, poziția lui relativă pare mult mai puțin puternică.

China este integrată profund în lanțurile occidentale de aprovizionare, ceea ce înseamnă că va fi mult mai dificil să o izoleze economic. Multe multinaționale occidentale au plasat China în centrul strategiei lor de afaceri. Totuși, o criză mondială îi poate forța pe oameni să-și reevalueze până și supozițiile elementare. Ideea unei ruperi economice a Vestului de China, cândva inimaginabilă, începe să pară mai plauzibilă. Ar putea chiar fi pe placul naționaliștilor economici, tot mai numeroși în Vest, care consideră acum că globalizarea a fost o eroare catastrofală.

Se presupune adesea că China va fi partenerul dominant în parteneriatul „fără limite” cu Rusia, însă decizia lui Xi de a se alia cu Putin pare acum o eroare. E dificil să joci un joc pe termen lung atunci când îți legi soarta de un jucător care riscă în mod nesăbuit, potrivit rador.