„Winter Egg”, cel mai mare ou Fabergé, ar putea stabili un nou record la licitație

Fabergé. Sursa foto: Pixabay

Casa de licitaţii Christie’s se pregătește pentru unul dintre momentele de vârf ale sezonului. Pe data de 2 decembrie 2025 va fi scos la vânzare faimosul „Winter Egg”, o piesă extrem de rară realizată în atelierul Fabergé. Capodopera, creată pentru familia imperială Romanov din cristal, platină şi diamante, este considerată drept una dintre cele mai spectaculoase obiecte realizate vreodată, informează CNN.

Cel mai impunător ou Fabergé, „Winter Egg”, ar putea atinge o sumă istorică la vânzare

Faimoasa casa de bijuterii Fabergé din Sankt Petersburg a realizat, între 1885 și 1916, doar 50 de ouă imperiale, comandate de țarii Alexandru al III-lea și Nicolae al II-lea drept cadouri de Paște. Șapte dintre acestea sunt dispărute, unele nemaifiind văzute încă dinaintea Revoluției Ruse. Restul se regăsesc în colecții publice și muzee, de la Moscova până în Virginia, doar șapte rămânând în proprietate privată.

Chiar și dintre aceste piese, o parte sunt păstrate în colecții considerate „aproape intangibile”, explică specialistul Kieran McCarthy. În opinia sa, doar trei ouă se mai află în mâinile unor proprietari „cu adevărat privați” și ar putea ajunge, teoretic, pe piață.

„Sunt incredibil de rare și devin tot mai greu de găsit”, subliniază McCarthy, co-director la Wartski, un comerciant britanic renumit pentru expertiza în creațiile lui Peter Carl Fabergé.

„Winter Egg” ar putea atinge pragul de  26 de milioane de dolari

Acum, pentru prima dată în mai bine de douăzeci de ani, unul dintre aceste trei exemplare intră în licitație. Casa de licitații Christie’s estimează că „Winter Egg” realizat în 1913 ar putea depăși pragul de 20 de milioane de lire sterline (circa 26 de milioane de dolari) la vânzarea programată luna viitoare la Londra.

Dacă suma va fi atinsă, piesa veche de 112 ani ar stabili un nou record mondial pentru un ou Fabergé, depășindu-l chiar pe cel deținut tot de un Oul de Iarnă, adjudecat în 2002.

Lăsând la o parte cererea și oferta, reprezentanții Christie’s susțin că prețul impresionant este justificat de valoarea artistică excepțională a piesei. Creat dintr-un singur bloc de cuarț perfect transparent, oul pare sculptat direct din gheață și pudrat cu un strat fin de brumă. Fulgii de zăpadă gravați pe suprafața sa captează lumina cu ajutorul unor diamante roz, iar detaliile din platină se scurg delicat spre bază, amintind de topirea lentă a zăpezii în primele zile de primăvară.

„Senzația este că ții în palmă o bucată de gheață”, a explicat McCarthy, care a avut ocazia să studieze anterior „Winter Egg”. „E ca o alchimie inversă, transformând materiale prețioase într-un moment al transformării naturii”.

Acest ou își dezvăluie farmecul abia după ce-l deschizi, când apare „surpriza”

Dacă în alte piese meșteșugarii au ascuns mecanisme elaborate, de la trenulețe în miniatură la păsări care dau din aripi, Oul de Iarnă mizează pe aspecte ale naturii. În interior se află un mic coș suspendat, plin cu anemone de pădure, printre primele flori care înfruntă iernile aspre ale Rusiei. Petalele sunt fin sculptate din cuarț alb, iar tulpinile din nefrit și stamine sunt realizate din  granate verzi sclipitoare.

John McCarthy, curator al expoziției „Fabergé în Londra: De la romantism la revoluție”, organizată în 2021 la Muzeul Victoria & Albert, consideră „Winter Egg” ca fiind „cel mai mare” dintre toate ouăle imperiale, numit-o „cea mai reprezentativă operă de artă rusească creată vreodată”.

Și Margo Oganesian, care conduce departamentul de artă rusească al casei Christie’s, împărtășește aceeași opinie, descriind obiectul drept „cea mai spectaculoasă, ingenioasă artistic și neobișnuită” dintre cele 50 de ouă imperiale cunoscute.  Mai mult, Oganesian amintește că documentele de epocă confirmă valoarea excepțională a piesei: Țarul Nicolae al II-lea a plătit pentru ea 24.600 de ruble, a treia cea mai mare sumă achitată vreodată pentru un ou Fabergé, iar cele două piese mai scumpe se află în colecții muzeale.

Deși piesa este împodobită cu aproximativ 4.500 de diamante, acestea sunt atât de mici încât nu conferă valoare prin ele însele. „Forța obiectului stă în expresia artistică și în felul în care aceste pietre creează impresia unui îngheț plin de strălucire”, explică McCarthy.

Oul de iarnă are un limbaj estetic propriu

Nicolae al II-lea a comandat celebrul „Winter Egg” ca dar pentru mama sa, împărăteasa văduvă Maria Feodorovna, continuând tradiția începută de tatăl său, Alexandru al III-lea, care îi oferise anual câte un ou Fabergé până la moartea sa, în 1894.

Realizarea fiecărui ou necesita aproape un an de lucru, iar comenzile erau lansate imediat după livrarea piesei precedente. Țarul nu îi dicta niciodată lui Fabergé detalii de design, apreciind, la rândul său, misterul și surpriza care însoțeau fiecare creație.

Spre deosebire de opulența care definea majoritatea ouălor Fabergé, Oul de iarnă impresionează prin rafinamentul său și mecanismele din interior. Precis această simplitate îl face remarcabil astăzi, explică Oganesian. „Majoritatea ouălor sunt ancorate în stiluri istorice, rococo sau neoclasic, însă Oul de iarnă are un limbaj estetic propriu”, spune ea, subliniind că acest model este „atemporal și surprinzător de modern”.

Povestea din spatele celor mai celebre ouă din lume

Într-o Rusie profund patriarhală și într-o industrie a bijuteriilor dominată de bărbați, designul oului a fost realizat de una dintre puținele creatoare ale atelierului Fabergé: Alma Pihl. Angajată inițial pentru a face inventarul casei, Pihl a intrat în 1908 în echipa condusă de unchiul ei, bijutierul-șef Albert Holmström.

Povestea, considerată „plauzibilă”, deși nu verificată, spune că inspirația i-ar fi venit privind pe fereastra atelierului, când a observat cristalele de gheață formându-se pe geam.

Fascinată, s-a întrebat cum ar putea transforma acea delicatețe efemeră în bijuterie. Holmström și echipa sa de meșteri au transpus apoi viziunea în realitate, fiecare contribuind la câte un element al piesei finale.

Cu au ajuns celebrele bijuterii ale țarului Nicolae al II-lea să fie vândute

Primul Război Mondial izbucnea la doar un an după ce oul i-a fost înmânat țarului Nicolae al II-lea, detronat ulterior de bolșevici înainte de încheierea conflictului. Noul stat sovietic, aflat în criză financiară, a început să vândă rapid o mare parte dintre bijuteriile și operele de artă ale fostului imperiu, adesea la prețuri mult sub valoarea lor reală.

Printre obiectele înstrăinate s-a aflat și Oul de Iarnă, achiziționat de casa Wartski la sfârșitul anilor 1920 sau începutul anilor 1930 pentru doar 450 de lire sterline, echivalentul a aproximativ 30.000 de dolari în prezent. Ulterior, piesa a circulat prin mai multe colecții private din Marea Britanie, dispărând din evidențe începând cu 1975 și fiind considerată pierdută aproape două decenii.

În 1994, Oul de Iarnă a reapărut și a ajuns la licitația casei Christie's de la Geneva, unde a fost adjudecat pentru peste 7,2 milioane de franci elvețieni (circa 5,6 milioane de dolari la acea vreme), stabilind un record pentru un ou Fabergé.

Opt ani mai târziu, la o licitație Christie's organizată la New York, piesa și-a depășit propriul record, fiind vândută pentru 9,6 milioane de dolari. Identitatea cumpărătorului nu a fost niciodată dezvăluită, însă casa de licitații a confirmat pentru CNN că „nobilul” care a achiziționat obiectul în 2002 este același care îl scoate acum din nou la vânzare.