Istoricul Mark Galeotti a vorbit despre situația în care se află acum președintele rus Vladimir Putin, ale cărui decizii militare din cursul săptămânii trecute ar prevesti sfârșitul acestuia, mai ales că administrația de la Moscova este nemulțumită de evoluția războiului din Ucraina.

Istoricul Mark Galeotti a argumentat că recentele atacuri cu rachete comise de Rusia în Ucraina ar fi avut drept obiectiv reafirmarea imaginii de lider puternic a lui Vladimir Putin în mentalul colectiv al „șoimilor” din administrația de la Moscova.

Vladimir Putin provoacă nemulțumiri la Moscova

În realitate, loviturile cu rachete comise asupra Kievului și a altor mari orașe din Ucraina aveau să dezvăluie slăbiciunile președintelui rus Vladimir Putin, măcinat de furie și ură.

Mai mult, în urma atacurilor de lunea trecută, liderii locali din regiunile ocupate de Rusia în Ucraina ar fi nemulțumiți de mobilizarea populației, făcând lobby pe lângă autoritățile de la Moscova pentru ca muncitorii calificați din fabrici să nu fie mobilizați.

Mobilizarea parțială din Rusia, un haos

Pe data de 5 octombrie, Vladimir Putin anunțase că a fost semnat un decret care să „corecteze” dispozițiile din actul mobilizării parțiale, date fiind protestele organizate de populația nemulțumită a țării.

Mark Galeotti crede că Vladimir Putin pendulează între „șoimii extremiști” și „tehnocrații mai moderați” din conducerea țării, care l-ar critica pentru proasta gestionare a conflictului din Ucraina și pe care nu-i poate mulțumi defel.

Totuși, liderul cecen Ramzan Kadîrov s-a arătat „100%” mulțumit de evoluția „operațiunii militare speciale” în urma atacurilor cu rachete ordonate de Putin în orașele ucrainene. Astfel, „șoimii” ar cere o escaladare a conflictului din Ucraina, în vreme ce tehnocrații se tem de efectele asupra economiei Rusiei, motiv pentru care Vladimir Putin ar avea tot mai puțină susținere în plan intern, conform The Times.

Rusia vrea să se retragă din acordul privind transportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră

Ambasadorul Rusiei la ONU Ghennadi Gatilov a transmis recent că Rusia a formulat o scrisoare adresată Națiunilor Unite, în care acuză că partea din acord ce stipula facilitarea exportului de cereale și îngrășăminte dinspre Federația Rusă nu a fost respectată. Astfel, dacă ONU nu va dori să respecte cerințele Rusiei, autoritățile de la Kremlin sunt gata să facă rabat de la normele acordului, încheiat în iulie pe o perioadă de patru luni și care prevede ca Ucraina să poată exporta cereale prin porturile din proximitatea Odessei.

Centrul Comun de Coordonare al ONU transmisese că până pe 12 octombrie au fost exportate mai mult de șapte milioane de tone de cereale ucrainene prin rutele protejate de acord. Totuși, președintele rus Vladimir Putin a declarat că mare parte din cerealele Ucrainei nu au avut drept destinații zone din țările vulnerabile de pe continentului european, ci țări bogate din Europa. Mai mult, Moscova a reiterat că referitor la „a doua parte a acestei înțelegeri”, și care prevede condiții pentru favorizarea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, aceasta nu a fost respectată, după cum a acuzat consilierul prezidențial Iuri Ușakov.

Acordul cu Ucraina a fost semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul, în prezența președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan și a secretarului general al ONU, Antonio Gutieres.