Expații care vor să activeze pe piața muncii din România trebuie să solicite autorităților eliberarea vizelor de ședere pe termen lung. Doar că, anul trecut rata de respingere a cererilor s-a dublat, până la un procent de 30% din numărul total al solicitărilor.

Pentru a lucra în România expații au nevoie de vize de ședere pe termen lung. Doar că, rata cumulată de respingere a cererilor a ajuns la finalul anului trecut la aproape 30%. Adică un procent de două ori mai mare decât cel raportat în 2022.

Mai puține vize de ședere pentru muncitorii străini

Necunoașterea limbii engleze, lipsa documentației care să ateste cunoașterea profesiilor sau chiar suspiciuni de trafic de persoane ori risc la adresa securității naționale se numără printre motivele pentru care rata cumulată de respingere a vizelor de ședere a crescut.

Guvernul a stabilit ca în acest an să acorde vize de ședere pentru un contingent de 100.000 de muncitori străini, după ce, inițial, Executivul a luat în calcul introducerea pe piața muncii a unui volum de 140.000 de expați. Anul trecut România și-a deschis porțile pentru 100.000 de muncitori străini, un număr la fel de mare ca cel din 2022.

Reducerea numărului de vize de ședere de la 140.000 la 100.000 vine în contextul în care Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a transmis că nu a fost atins volumul de 100.000 de muncitori străini stabilit pentru 2023. De fapt, doar 50.000 de muncitori străini au ajuns pe piața muncii din România, informează portalul Profit.ro.

Procentul s-a dublat în 2023

Potrivit sursei citate, la nivelul anului 2022, rata de respingere în rândul solicitanților de vize de ședere pentru angajare în muncă (D/AM) a fost de 8,8%, iar 6,3% au fost anulate sau revocate ulterior emiterii acestora.

Un an mai târizu, în 2023 autoritățile au respins undeva la 23,5% dintre vizele de tip D/AM solicitate. Au fost anulate sau revocate ulterior emiterii alte 5,59%, până la un total de 29,18%. Principalele motive pentru care se resping solicitările pentru obținerea vizelor de ședere sunt:

„Necunoașterea de către solicitantul de viză a unui minimum de informații cu privire la locul de muncă pe care urmează să îl ocupe în România, la natura activităților de lucru sau lipsa pregătirii care să îi acorde posibilitatea de a ocupa respectivul loc de muncă”.

Vize de ședere respinse

Cu alte cuvinte, autoritățile au depistat perosane care cerut vize de ședere pentru a se angaja ca șoferi de tir, în condițiile în care în urma examinării s-a constatat că persoanele respective nu erau capabile să distingă semnele de circulație sau nu aveau permis de conducere recunoscut internațional.

De asmenea, rata de respingere a vizelor de ședere a crescut și din cauza faptului că solicitanții nu cunosc limba engleză, deși depun o declarație pe propria răspundere în acest sens.  Iar motivele continuă cu cele exemplificate în cele ce urmează.

• „identificarea în cadrul interviului consular a unor indicii de migrație ilegală sau a unor suspiciuni consolidate că persoanele ar putea fi victime ale traficului de persoane sau ”de posibil risc la adresa securității naționale”;
• neprezentarea documentației necesare pentru obținerea categoriei de viză solicitate sau existența unor îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind”, notează portalul Profit.