muzeul de Artă Tg Jiu / sursa foto: Muzeul de Artă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Nicolae Ceaușescu nu a mai apucat să folosească vila de protocol construită pentru familia sa la Târgu Jiu, iar la doar câteva luni după Revoluția din 1989, în clădire a ajuns să locuiască un profesor venit din Bihor pentru a preda la un liceu din oraș.
Este vorba despre Ionel Bușe, devenit ulterior profesor universitar, critic literar și doctor în filosofie.
Povestea imobilului este legată de ultimii ani ai regimului comunist și de schimbarea radicală a destinației sale după 1989. Clădirea, ridicată în zona Parcului Central din Târgu Jiu, fusese concepută ca reședință de protocol și casă de oaspeți pentru familia Ceaușescu. Construcția a fost finalizată în apropierea sfârșitului anului 1989, însă schimbarea regimului a făcut ca liderul comunist să nu mai ajungă să o inaugureze.
Profesorul care a locuit în fosta vilă de protocol
Ionel Bușe a povestit pentru publicația locală „Gorjeanul” că s-a mutat în clădire la câteva luni după Revoluție și a rămas acolo până spre sfârșitul anului 1990.
La acel moment, Bușe era profesor la un liceu din Târgu Jiu și venise din Bihor. Nu avea o locuință în oraș, iar situația imobilului se schimbase după dispariția regimului comunist.
Potrivit mărturiei sale, în aceeași clădire își stabilise activitatea Fundația „Brâncuși”. Spre deosebire de perioada în care vila era tratată drept obiectiv special, după Revoluție nu mai exista același dispozitiv de pază.
„Gorjeanul” relatează că Bușe și-a amintit perioada în care a locuit acolo ca pe una în care clădirea, destinată inițial elitei politice comuniste, devenise accesibilă într-un context complet diferit.
O clădire construită cu măsuri stricte de securitate
Înainte de 1989, accesul în zona construcției era restricționat. George Manoniu, fost director al publicației „Gorjeanul”, a relatat că jurnaliștii nu aveau voie să se apropie de obiectiv.
Potrivit mărturiei acestuia, pentru realizarea clădirii au fost aduși constructori considerați foarte bine pregătiți și au fost folosite materiale de calitate. Manoniu a descris inclusiv structura de rezistență și acoperișul ca fiind neobișnuit de solide.
Afirmația potrivit căreia acoperișul ar fi putut rezista unui atac cu bombe aparține însă mărturiei lui Manoniu și nu este prezentată de sursele disponibile drept o evaluare tehnică sau un rezultat al unei expertize. Prin urmare, această informație trebuie privită ca o relatare despre modul în care era percepută construcția la acea vreme, nu ca o caracteristică tehnică verificată independent.
La sfârșitul anului 1989, vila era finalizată și dotată, potrivit aceleiași relatări. Căderea regimului comunist a schimbat însă complet destinația pe care autoritățile o pregătiseră pentru clădire.
Ce s-a întâmplat cu vila după 1989
După Revoluție, imobilul a fost atribuit Fundației „Constantin Brâncuși”, iar ulterior a intrat în circuitul cultural al orașului.
Informațiile oficiale publicate de Muzeul Județean Gorj arată că Muzeul de Artă din Târgu Jiu s-a mutat în actualul sediu în anul 1993. Instituția precizează că imobilul este fosta casă de protocol a Partidului Comunist Român.
Soții Ceaușescu la Olănești / sursa foto: captură video
Un ghid turistic al municipiului Târgu Jiu oferă o precizare suplimentară: clădirea din Parcul Central a fost construită pentru a servi drept casă de protocol lui Nicolae Ceaușescu, iar finalizarea construcției după 1989 a făcut ca liderul comunist să nu ajungă niciodată să o folosească. Muzeul funcționează în această clădire din aprilie 1993.
Ce poate fi văzut astăzi în clădire
Destinația actuală este una culturală. Muzeul de Artă din Târgu Jiu prezintă lucrări de artă românească din secolele XIX, XX și XXI, precum și obiecte de artă religioasă.
Potrivit Muzeului Județean Gorj, patrimoniul include lucrări semnate de artiști precum Iosif Keber, Vasile Blendea, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Vermont, Henri Catargi, Margareta Sterian și Alexandru Ciucurencu. Muzeul are, de asemenea, o colecție importantă de artă religioasă și lucrări legate de universul artistic al lui Constantin Brâncuși.
În prezent, clădirea din Parcul Central are astfel o funcție complet diferită de cea pentru care fusese proiectată la sfârșitul anilor ’80. În loc să devină o reședință utilizată de familia Ceaușescu, imobilul a trecut prin perioada de tranziție de după Revoluție și a ajuns ulterior sediu al Muzeului de Artă din Târgu Jiu.
De la reședință de protocol la spațiu cultural
Istoria clădirii reflectă schimbările produse în România într-un interval de numai câțiva ani. Construită pentru conducerea comunistă, vila nu a fost folosită de Nicolae Ceaușescu înainte de prăbușirea regimului.
La câteva luni după Revoluție, un profesor care nu avea locuință în Târgu Jiu a ajuns să locuiască în imobil. Câțiva ani mai târziu, clădirea a primit o destinație culturală, iar din 1993 găzduiește Muzeul de Artă din municipiu.
Astăzi, fosta casă de protocol este deschisă publicului și face parte din circuitul cultural al orașului, în apropierea operelor lui Constantin Brâncuși din Parcul Central.
Recomandările noastre
