sursa: arhivă EVZ Libertatea şi patriotismul sunt cele două mari tradiţii ale politicii maghiare, "cei doi mari piloni ai Ungariei milenare, conectaţi printr-o grindă a fidelităţii", a spus marţi premierul ungar Viktor Orbán, în oraşul Sopron.
În cadrul sărbătoririi "Zilei Fidelităţii", premierul ungar a cerut oraşului Sopron să rămână "oraşul fidelităţii" şi în următorii o sută de ani; să reprezinte o legătură între patrie şi libertate, "ceea ce va face ca Ungaria să fie un edificiu solid, în care noi, maghiarii, ne putem simţi ca acasă". "Ziua Fidelităţii" a fost instituită în urma faptului că, în timpul unui referendum care a avut loc în 14-16 decembrie 1921, locuitorii oraşului Sopron - anexat Austriei prin Tratatul de Pace de la Trianon - şi satele învecinate au votat pentru a face parte din Ungaria, oraşul fiind numit încă de atunci "oraşul fidelităţii". Premierul ungar a afirmat: atunci când se apropie o furtună, omul se gândeşte, speriat, dacă nu cumva a uitat să facă ceva ce ar fi putut reduce pagubele; se gândeşte chiar dacă viaţa va putea continua la fel ca înainte.
În opinia lui Viktor Orbán, la fel se întâmplă şi atunci când are loc o furtună a istoriei. Acum o sută de ani, aveam toate motivele pentru a fi speriaţi: am pierdut un război, a avut loc un colaps social şi economic, epidemia de gripă spaniolă era în toi, am pierdut două treimi din ţară, iar o treime dintre maghiari au fost nevoiţi să trăiască în alte ţări anexaţi altor ţări. În urma acestui război, noi am fost pedepsiţi mai aspru ca oricine, "deşi noi nu am vrut acest război şi nici nu am fost cei care l-au pornit", a spus Viktor Orbán.
Mai mult decât atât, au vrut să ne pedepsească şi pentru faptul că "eram maghiari şi am vrut să rămânem maghiari"; au vrut să forţeze milioane de oameni să îşi uite trecutul, ţara, limba şi cultura, a amintit prim-ministrul Ungariei. "Au vrut să devenim altcineva, sau - dacă nu am fi făcut-o - pur şi simplu să dispărem", a adăugat premierul. Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat că în urmă cu o sută de ani, Ungaria a fost condamnată la moarte, a fost doborâtă, tăiată bucăţi şi lăsată singură. Însă, oraşul Sopron şi localităţile din vecinătate au semnalat lumii, printr-un referendum, că nu vrem să participăm la propria noastră înmormântare, a spus Viktor Orbán.
Premierul ungar a vorbit şi despre faptul că situaţia este dificilă şi astăzi; este nevoie, în continuare, de exemplul puternic al celor din Sopron. Vecinătatea noastră este ameninţată din nou de război, milioane de oameni migrează de pe un continent pe altul, epidemia face victime, mai multe ţări se confruntă cu o criză energetică, economiile dau faliment peste noapte, iar Goliaţii abuzează, iar şi iar, de puterea pe care o au şi "vor să ne spună, din nou, cine să fim, cum şi cu cine să trăim", a precizat premierul Ungariei. Potrivit lui Viktor Orbán, aceştia vor să uităm istoria noastră milenară şi cultura noastră, să renunţăm la rădăcinile noastre creştine.
"Vor să renunţăm la noi înşine, să devenim altcineva, să fim ca toţi ceilalţi", a spus Viktor Orbán. Pe vremuri, asta s-a numit Planul Clemenceau, astăzi se numeşte Planul Soros; ceea ce pe vremuri era Zona de Pace de lângă Paris, acum se numeşte Statele Unite ale Europei, a afirmat Viktor Orbán. Pe vremuri a existat Antanta, astăzi există societatea deschisă, multiculturalitatea şi ideologia de gen, "atunci a fost o ocupaţie fizică, acum este o ocupaţie mentală", a explicat premierul Ungariei.
Viktor Orbán a mai spus: Curtea Constituţională a declarat că maghiarii au dreptul să spună nu "experimentelor Bruxelles-ului", că au dreptul să apere Ungaria şi să asigure un viitor maghiar. "Dacă vom fi puternici şi uniţi, la referendum vor participa, acum, nu doar cei din Sopron şi din împrejurimi, ci toţi maghiarii, iar dacă vom fi norocoşi, poate că vom face să bată şi inima Europei". Se va vedea în toată Europa că există oameni "care îndrăznesc să spună nu frumoasei lumi noi de la Bruxelles", se va vedea că merită să lupţi şi să nu renunţi niciodată, "pentru că aşa cum oraşul Sopron s-a întors la patria sa, se poate întoarce şi Europa la civilizaţia creştină", a declarat Viktor Orbán. Şeful guvernului de la Budapesta a mai spus: oameni care au făcut campanii împotriva Ungariei şi pro Austria au existat şi în urmă cu o sută de ani.
Există, şi astăzi, oameni care consideră că ceea ce s-a întâmplat la Trianon a fost corect şi care susţin că ne-ar fi mai bine "dacă am deveni oricine altcineva, numai să nu mai fim maghiari", a afirmat Viktor Orbán. Pentru aceştia, europeni sunt cei care renunţă la credinţă, la naţiune, la limbă şi la valorile proprii, a explicat premierul ungar. Însă, noi nu am renunţat nici până acum, şi nu o vom face nici în viitor, a subliniat Viktor Orbán. În ultimul deceniu, naţiunea a fost unită, tuturor celor care vor să lucreze li s-au asigurat locuri de muncă, familiile au devenit mai puternice, au fost reduse cheltuielile cu utilităţile, s-a avut grijă de cei cu veniturile cele mai mici şi a fost apărată ţara faţă de imigranţii ilegali.
Perspectivele sunt, de asemenea, unele bune: anul viitor, tinerii nu vor plăti impozit pe venit, familiilor li se vor restitui impozitele achitate anul acesta, salariul minim va continua să crească, iar pensionarii vor primi, din nou, cea de-a 13-a pensie, a enumerat Viktor Orbán. Cei care fac parte din forţele armate sunt preţuiţi, se construieşte o armată modernă, există companii care sunt capabile să realizeze exporturi, întregul Bazin Carpatic urmează să fie conectat pe cale rutieră şi cale ferată. "Noi propunem ca Ungaria să meargă înainte, nu înapoi", a mai subliniat Viktor Orban.
TRADUCERE: RADOR
Recomandările noastre
