În timp ce liderii mondiali s-au adunat la COP26, Viktor Orbán, care nu a participat, a lansat un alt atac la adresa UE. Acesta a etichetat propunerile verzi ale UE ca fiind o „fantezie utopică” , care ar duce la creș;tere costurilor cu energia din Europa și a promis că Ungaria va „rezista”. Va exista o încăierare diplomatică, a prezis el, la summitul UE din decembrie.

Cu câteva zile în urmă, la aniversarea revoluției din 1956 a Ungariei, Orbán sfida UE susținând că „acțiunile și criticile pe care Bruxelles le îndreaptă spre noi și spre polonezi sunt asemeni celor rezervate, de obicei, dușmanilor. Este timpul ca Bruxelles să înțeleagă că le-am făcut față cu brio până și comuniștilor. Noi suntem nisipul din mecanismele mașinăriei, bățul prins între spițe. Noi suntem David pe care Goliat ar face bine să-l evite.”

Dispoziția ostilă a lui Orbán poate proveni din faptul că a înțeles că liderii Europei încep să-și piardă răbdarea cu tipul său de iliberalism. Comisia a inițiat procedurile de infringement împotriva Ungariei pentru legea homofobă a „pedofililor”, pe care a adoptat-o la începutul acestui an, lege care a combinat măsurile împotriva pedofiliei cu interzicerea în media a reprezentărilor relațiilor gay din conținutul destinat tinerilor. În același timp, Comisia cere măsuri mai stricte împotriva corupției înainte de a autoriza plățile pentru Ungaria din Fondul de Redresare și Reziliență.

 Pe de altă parte, UE începe să ia atitudine.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a amendat recent Polonia cu 1 milion de euro pe zi pentru ignorarea deciziei de suspendare a camerei disciplinare a Curții Supreme poloneze care amenința independența judecătorilor. De asemenea, Comisia a subliniat că Polonia trebuie să facă niște pași înapoi pentru a primi fonduri de la UE.

Provocarea pe față a UE pare mai riscantă astăzi decât cu câțiva ani în urmă.

 Ca răspuns la o Uniune Europeană mai dură, unele figuri proeminente din guvernul ungar au sugerat că țara ar trebui să ia în considerare ieșirea din UE. Unii dintre miniștrii cabinetului Orbán au vehiculat ideea că apartenența la UE ar putea fi reanalizată în câțiva ani, atunci când dezvoltarea economică a Ungariei va fi mai puțin dependentă de fondurile UE.

 Intenționat sau neintenționat, se formează astfel un tipar îngrijorător prin care Ungaria se aproprie tot mai mult de poarta de ieșire din UE. În urmă cu șase luni, Fidesz a renunțat înainte de a fi exclus din blocul PPE de centru-dreapta al Parlamentului European, după încălcări repetate ale legislației europene.

 Lăsând la o parte retorica, vrea cu adevărat Orbán să iasă din UE?

Aparent, foarte puține lucruri sugerează că Orbán ar dori un „Huxit”. 85% dintre maghiari susțin apartenența la UE, printre ei numărându-se 77% dintre votanții Fidesz. Este mai probabil că acesta se pregătește pentru alegerile generale din primăvara viitoare, pe care Fidesz le-ar putea pierde. El încearcă să repete formula de succes din 2018, atunci când Fidesz a câștigat cel de-al treilea mandat consecutiv cu o platformă radicală anti-migrație și anti-UE. 

S-ar putea schimba acest lucru mai târziu? Orbán își întărâtă fanii cu o propagandă constantă anti-UE. Nu ar trebui să subestimăm infrastructura masivă de campanie a partidului de la putere și talentul său de a manipula opinia publică. Dacă Orbán câștigă alegerile din primăvara viitoare, acest baraj ar putea eroda majoritatea pro-UE.

Deși unii lideri UE ar fi mai mult decât fericiți să-l vadă plecat pe Orbán, Polexit sau Huxit ar demonstra declinul dramatic al UE în lume, pe care niciun lider european nu și l-ar dori după șocul și haosul generate de Brexit.

Orbán este un tactician abil. Deși provoacă UE pe aspecte ale statului de drept, acesta cooperează în mai multe domenii cruciale pentru blocul comunitar.

Până la începerea pandemiei, Orbán a urmat o politică financiară disciplinată, fiind de partea Germaniei și a țărilor cunoscute ca „Frugal Four”. Acesta a fost cooperant după Brexit și, chiar și pe probleme de politică externă, nu s-a opus unor hotărâri importante cum ar fi sancțiunile împotriva Rusiei, creând obstacole doar pe aspecte minore. De asemenea, Orbán susține ambițiile franceze de a accepta energia nucleară ca energie curată și le face pe plac producătorilor auto germani, reprezentându-le interesele în deciziile UE.

Acest dans de păun, așa cum chiar Orbán l-a intitulat, a funcționat foarte bine până acum. Spre deosebire de guvernul PiS al Poloniei, Orbán nu a început niciodată o luptă pe față împotriva UE. Acesta nu vrea să părăsească UE, ci vrea să o schimbe. Organizând un nou grup de partide radicale de dreapta în Europa, Orbán și Kaczynski speră să-și combine puterea și experiența guvernamentală cu partide radicale din Vest pentru a modifica traseul politicii UE, forțând-o să accepte autocrați printre membrii săi.

Recentele întâlniri ale lui Orbán cu Marine Le Pen și Eric Zemmour din Franța, împreună cu susținerea lui Mateusz Morawiecki din Polonia și a lui Matteo Salvini din Italia, sugerează că un grup politic radical de dreapta va fi lansat în curând. Eu prevăd că acesta va fi format înainte de alegerile din Ungaria, pentru a le demonstra alegătorilor maghiari că partidul său nu este un paria, ci că este profund implicat în Europa.

Avântul autocratic va fi mai puternic, mai zgomotos și mai unificat din acel moment, mai ales dacă partidele europene moderate nu pot găsi o strategie mai bună de respingere a amenințării iliberale.

Ca răspuns, UE trebuie să rămână loială valorilor sale, să stabilească limite clare ale calității de membru și să se asigure că iliberalii care încalcă regulile nu pot opera în blocul comunitar.

Indiferent care ar fi intenția lui Orbán, dacă acesta câștigă un alt mandat, există pericolul ca apartenența Ungariei la UE să fie pentru prima dată pusă în pericol.

Zsuzsanna Szelényi este un politician maghiar și expert în politică externă care și-a început cariera în Fidesz, partid pe care l-a reprezentat în parlament din 1990 până în 1994.