Liderul PSD, Marcel Ciolacu, vine cu vești proaste pentru pensionari. Potrivit spuselor sale, creșterea pensiilor pe care Guvernul urmează să o acorde în luna ianuarie va fi ultima.

El a făcut o serie de afirmații legate de pensii într-o conferință de presă pe care a susținut-o la Reșița. PSD va prelua guvernarea în luna mai, conform rotativei guvernamentale stabilite în coaliție, iar Marcel Ciolacu ar urma să fie viitorul premier. Drept urmare el va fi responsabil cu următoarea majorare de pensii, după cea din ianuarie 2023.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu amenință că nu vor mai exista majorări de pensii dacă nu va fi înlocuit plafonul de 9,4% din PIB, prevăzut prin PNRR. În cazul în care nu va putea fi înlocuit plafonul pentru bugetul de pensii, de 9,4% din PIB, prevăzut în PNRR, majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023 va fi şi ultima.

„Gândiţi-vă că dacă nu scoatem acel 9,4%, această mărire pe care o să o avem la pensii din 1 ianuarie, şi din punctul meu de vedere pensiile mici trebuie să fie mărite cu un procent mai mare de 15%, altfel nu putem crea un echilibru, atunci ar fi ultima mărire. Este foarte posibil ca întreaga Europă, acest procent se raportează la PIB, să intre, Doamne fereşte, într-o recesiune.

Atunci nu se mai măreşte PIB, Doamne fereşte se micşorează şi nu te mai încadrezi în cei 9,4%. Deci până când? Până în 2070. Ca să vedeţi câtă minte au avut să treci un procent până în anul 2070. Repet, dacă şi cu certitudine se vor mări pensiile la 1 ianuarie, atunci ar fi ultima mărire dacă nu scoatem acel 9,4%. Anvelopa este de 15%, respectiv aproximativ 15 miliarde lei”, a afirmat Marcel Ciolacu.

De menționat că sub plafonul de 9,4% intră toate pensiile speciale, inclusiv ale magistraților și ale politicienilor. Drept urmare, pentru a se încadra și pentru a putea majora veniturile pensionarilor, coaliția de guvernare trebuie să adopte reglementări care să ducă la eliminarea sau, cel puțin, la reducerea pensiilor speciale.

PSD insistă pe majorarea plafonului de 9,4%

Marcel Ciolacu susține că și recomandările consultanților, angajați de Ministerul Muncii, de la Banca Mondială, ar susține majorarea plafonului de 9,4%.

„În primul şi în primul rând, după cum bine ştiţi, sunt preşedintele Camerei, nu prim-ministrul. Din mai, puteţi să mă întrebaţi direct şi de atribuţiile prim-ministrului. În al doilea rând, cred că cel mai uşor în politică atunci când faci greşeli este să vii în faţa românilor şi să recunoşti aceste greşeli. Nu PSD a trecut în PNRR un procent de 9,4%, când media UE este de 12%. Din punctul meu de vedere şi am văzut recomandările făcute în studiul făcut de Banca Mondială, acest 9,4% este de a fi scos din PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu.

Pe de altă parte Marcel Ciolacu susține că pensiile militarilor sunt pensii de serviciu, iar România este stat membru al NATO şi toate ţările membre au pensii de serviciu pentru militari. Potrivit spuselor sale, recomandarea Băncii Mondiale este de a menține pensiile de serviciu pentru militari

Am văzut recomandarea Băncii Mondiale în ceea ce priveşte pensiile de serviciu pentru militari. Noi facem parte din NATO. Toată ţările membre NATO au pensii de serviciu la militari. Cu alte cuvinte, aceste lucruri trecute de către Guvernul de dreapta, din care, asta este PNL a făcut parte, cred că avem o datorie acum comună de a îndrepta şi de a scoate acest 9,4%. Din discuţiile mele personele cu comisarii social-democraţi şi comisarul european pentru muncă, domnul Schmit, este din familia S&D, eu personal am susţinerea domniei sale că acest procent va fi scos”, a declarat Marcel Ciolacu.

Revizuirea pensiilor speciale cerută prin PNRR

Revizuirea pensiilor speciale este o etapă pe care România trebuie să o parcurgă la sfârşitul acestui an, de îndeplinirea ei depinzând delocarea celei de-a treia cereri de plată din cadrul PNRR. Plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să o înlocuiască pe cea adoptată de PSD pe vremea lui Liviu Dragnea.

În anexa la Decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR al României se precizează că „un obiectiv al noii legislaţii” este de a menține stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB.

Iar pensiile speciale reprezintă un subiect foarte sensibil pentru social-democrați care au adoptat majoritatea reglementărilor, de-a lungul anilor, de acordare a acestora pentru diferite categorii de funcționari, inclusiv parlamentari.