Veste bună pentru șoferii din București. S-a intrat pe ultima sută de metri

Veste bună pentru șoferii din București. S-a intrat pe ultima sută de metri

Lucrările pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord - București, parte esențială a viitoarei centuri de mare viteză a Capitalei, avansează într-un ritm alert pe ambele segmente ale tronsonului.

Lung de 17,5 kilometri, acest lot este împărțit clar între două companii din asocierea româno-italiană care a câștigat licitația. Este pentru prima dată când pe un șantier de acest tip se poate face o comparație directă între metodele de lucru și progresul tehnic al celor două entități implicate: una românească, cealaltă italiană.

Avans semnificativ pe sectorul gestionat în partea de nord a Capitalei

Firma Retter Management, din România, este responsabilă de execuția lucrărilor pe un sector de aproximativ 8 kilometri, între kilometrii 12+120 și 20+000. Acest segment face legătura între DN1A (Buftea) și DN1 (Corbeanca), o zonă cu trafic în creștere și cu interes strategic ridicat pentru nord-vestul Capitalei.

Pe acest tronson, șantierul este activ pe mai multe fronturi. Printre cele mai avansate lucrări se numără:

  • decaparea stratului vegetal;

  • stabilizarea terenului de fundare;

  • realizarea umpluturilor pentru terasamente.

În plus, se execută:

  • construcții de podețe casetate și tubulare;

  • amenajarea unei parcări de scurtă durată la km 14+500;

  • lucrări la pasajul peste calea ferată CF101, cu o lungime de 733 de metri;

  • construcția pasajului peste râul Colentina, care traversează liniile de cale ferată CF300 și Mogoșoaia–Buftea, pe un segment de 650 de metri;

  • execuția podurilor peste râurile Dâmbovița și Bâldana;

  • lucrări în desfășurare la nodurile rutiere DN1A și DN7.

Pe anumite tronsoane, echipele de lucru desfășoară descărcări arheologice și relocări de utilități, necesare pentru pregătirea infrastructurii viitoare.

Constructorul român este mobilizat cu aproximativ 200 de utilaje pe șantier. Dacă ritmul actual se menține și condițiile meteo permit, tronsonul de 8 kilometri ar putea fi deschis traficului până la finalul anului 2025, oferind o conexiune utilă între DN1 și DN1A, prin zona Corbeanca.

Această deschidere ar avea efecte benefice atât asupra loturilor învecinate, cât și pentru locuitorii din nord-vestul Capitalei, care se confruntă cu un trafic din ce în ce mai aglomerat.

Constructorul italian Pizzarotti, în faze inițiale de execuție

Celălalt segment, cuprins între km 2+500 și km 12+120, este realizat de compania italiană Pizzarotti, parte din aceeași asociere. În acest moment, lucrările se află într-o etapă mai puțin avansată.

Pe acest tronson se execută:

  • relocarea utilităților;

  • decopertarea stratului vegetal;

  • stabilizarea terenului de fundare, în special în zona viitorului nod rutier DN1A;

  • lucrări de stabilizare extinsă între kilometrii 2+500 și 8+000.

Deși nu există în prezent elemente spectaculoase la suprafață, segmentul se află într-o etapă importantă din punct de vedere tehnic, premergătoare construirii podurilor și pasajelor.

Lotul 1, un sector strategic pentru București

Lotul 1 al A0 Nord traversează o zonă-cheie din apropierea Bucureștiului, afectând direct localități precum Dragomirești-Vale, Mogoșoaia, Buftea, Corbeanca (jud. Ilfov) și Joița și Săbăreni (jud. Giurgiu). Acest tronson este parte integrantă din Autostrada A0, proiectul ambițios de centură de mare viteză a Capitalei, menit să preia traficul de tranzit și să reducă aglomerația de pe șoselele actuale.

Autostrada A0 este gândită ca o verigă de legătură rapidă între cele trei autostrăzi principale: A1, A3 și A0 Sud, conectând Vestul, Nordul și Sudul țării într-un inel rutier complet.

Atribuirea separată a execuției, o premieră cu potențial de model

Pentru prima dată într-un proiect de acest gen, s-a recurs la o împărțire verticală clară a execuției. Prin care fiecare constructor este responsabil de întreg segmentul său, inclusiv de structuri (poduri, pasaje, noduri). Această abordare permite nu doar o evaluare obiectivă a ritmului de lucru și a calității execuției, ci și o analiză comparativă între stilurile și eficiența constructorilor români și străini.

Potrivit specialiștilor în infrastructură, această metodă de lucru ar putea fi extinsă și în cazul altor proiecte viitoare. Mai ales că Ministerul Transporturilor încurajează participarea constructorilor locali în asociere cu firme mari din UE.