Vântul pune la pământ stâlpii Transelectrica. România, în pragul unei pene generalizate de curent
- Teodora Cimpoi
- 23 iunie 2016, 00:00
EVZ a încercat să lămurească cum a fost posibil ca părţi din reţeaua de înaltă tensiune să fie atât de sever avariate
Cât de sigur mai este sistemul energetic şi cât de aproape suntem de o pană generalizată de curent, dacă 10 stâlpi din reţeaua de înaltă şi medie tensiune au fost puşi deodată la pământ, de o furtună puternică, duminica trecută?
Transelectrica a dat vina pe „fenomenele meteorologice extreme”. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), consultaţi de EVZ, ne-au declarat că viteza vântului măsurată la staţia Târnăveni, la 40 km sud de Cuci şi Işalniţa, unde a avut loc incidentul, a fost de 111 kilometri la oră. „Nu a fost tornadă, ci probabil au fost rafale violente, cauzate de nori dezvoltaţi pe verticală, de la 600 metri deasupra solului până la circa 14.000 metri altitudine”, susţine ANM.
Chiar dacă pare ieşit din comun, instituţia afirmă că „vara, cam în fiecare an, avem astfel de manifestări”. Nori cu caracteristici de tornadă au fost văzuţi însă pe radarele ANM luni seară în Banat, dar acolo nu au căzut stâlpi. Aşadar, alta a fost cauza avariei din Mureş.
Specialişti vechi din piaţă consultaţi de EVZ spun că stâlpii din zona Iernut sau chiar Cluj nu au fost încă retehnologizaţi de Transelectrica, fiind ridicaţi după normative ruseşti din 1967. Proiectele de întărire a reţelei în aceste puncte sunt făcute însă de vreo şapte ani, fără a fi puse în practică.
„Vom avea un blackout!”
Or aici vorbim de siguranţa României, pentru că o pană generalizată de curent ar provoca daune de miliarde de euro. „Vom avea un blackout, e clar că se merge în acea direcţie”, spun voci din piaţă.
Treptat, încep să se vadă efectele reducerii cheltuielilor de mentenanţă şi investiţii din ultimii ani la Transelectrica, în ciuda unor profituri tot mai mari înregistrate de companie, plătite de toţi prin facturi. Curtea de Conturi a semnalat, într-un raport publicat recent, că „liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul naţional de transport au fost construite în urmă cu peste 40 de ani, în majoritatea cazurilor în perioada anilor 1960-1980”. Curtea constata că „pentru cei 8.761,82 km linii electrice (cât are în administrare Transelectrica - n.red.), în perioada 2010 - 2014 nu au fost efectuate lucrări de retehnologizare, fiind realizaţi doar 2,42 km linii electrice noi, iar din numărul de 81 staţii electrice, au fost efectuate retehnologizări la 8 staţii, nefiind realizate noi staţii”. Aşadar, numărul de incidente a crescut de la 59 în 2005, la 537 în anul 2012. Curtea a mai remarcat nerealizarea investiţiilor planificate şi bugetate în cei patru ani, iar situaţia s-a perpetuat şi anul trecut.
Conform raportului pe 2015 al Transelectricii, doar puţin peste jumătate din bugetul aprobat pentru mentenanţă, care include şi verificarea stării tehnice a instalaţiilor, a fost efectiv cheltuit: respectiv 83 milioane lei, din 152 milioane lei.