România trebuie să se concentreze pe sectorul serviciilor pentru a ajunge la echilibru extern, a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, astăzi, la conferinţa "România şi semestrul european".

El a subliniat că nu este de acord cu afirmaţiile potrivit cărora o ţară ca România nu poate ajunge la echilibru extern sau la surplus, pe motiv că la exportul de bunuri, de mărfuri, noi avem un deficit comparabil cu Ungaria şi Bulgaria, însă stăm mai prost decât ele la servicii.

"Noi stăm diferit şi mai prost decât ele pe servicii, deci pe balanţa serviciilor. Prin servicii înţeleg turism, comunicaţii, transporturi, informatică, call-center-uri etc. Noi nu suntem un outlayer, un stat rămas în urmă pe partea de mărfuri, care sunt grosul balanţei comerciale. Stăm bine şi la nivelul remiterilor, al transferurilor - şi din ce în ce mai bine -, deci aproape totul rămâne de făcut pe balanţa serviciilor. Lupta nu este pierdută, nu este disperată. Avem a ne focaliza pe câteva sectoare foarte clare. Balanţa serviciilor: asta este problema în România", a precizat Lazea.

Respectăm şapte din zece criterii Referitor la indicatorii incluşi în Pactul Euro Plus şi care trebuie respectaţi de statele membre ale Uniunii Europene, economistul-şef al BNR a explicat că România îndeplineşte şapte din cei zece indicatori, însă cei trei pe care nu îi atinge fac parte din categoria dezechilibrelor externe.

"Tabloul de bord cuprinde zece indicatori. Începând de anul acesta, practic, se adaugă celor cinci indicatori fixaţi prin criteriile de la Maastricht. Cinci se referă la dezechilibre externe şi cinci la dezechilibre interne. Vestea bună este că România îndeplineşte şapte din cei zece, vestea proastă este că nu îndeplineşte trei care fac parte dintre dezechilibrele externe şi care sunt legaţi între ei", a explicat acesta.

Probleme cu deficitul de cont curent

Un prim indicator pe care România nu îl îndeplineşte este deficitul contului curent, care nu ar trebui să fie mai mare de minus 4% din PIB ca medie a ultimilor trei ani. În România, media este de minus 4,3% din PIB.

Al doilea indicator este poziţia investiţională internaţională netă, care reprezintă, de fapt, stocul de deficite externe acumulate în timp şi care nu ar trebui să depăşească 35% din PIB. În cazul României, acesta a ajuns la 61,6% din PIB, iar al treilea indicator este problematica creşterii costurilor nominale cu forţa de muncă, acest indicator arătând că ar trebui să depăşească 12% cumulat pe trei ani.

"În cazul nostru, suntem foarte puţin deasupra acestei limite, cu 13% creştere nominală pe ultimii trei ani. Există şi alte ţări care au poziţia investiţională internaţională negativă, chiar mai negativă decât România, însă, aşa cum este cazul Ungariei, Letoniei şi, de curând, al Bulgariei, acestea au trecut pe surplusuri de cont curent", a adăugat Valentin Lazea.

Nu putem genera singuri investiţiile necesare

În altă ordine de idei, Lazea a atras atenţia că România are nevoie de investiţii, pe care nu poate să le genereze intern.

"Întâmplarea - sau poate nu întâmplarea - face ca CE, prin indicatorii pe care i-a pus în tabloul de bord, să ţină foarte mult cont de părerea sectorului privat, pentru că sectorul privat te întreabă, primul lucru, cât ai deficitul intern şi cât ai deficitul bugetar. Nu este o operă birocratică a cuiva de la Bruxelles, care a inventat din vârful condeiului nişte criterii. Sunt criterii armonizate şi consensualizate cu sectorul privat, singurul care poate genera acele investiţii de care avem nevoie", a arătat Lazea.

Prin Pactul Euro Plus, statele din zona euro, dar şi cele din afara zonei euro care s-au asociat, se angajează să realizeze reforme structurale şi să îndeplinească obiective comune în ceea ce priveşte reforma pieţelor muncii, încurajarea competitivităţii sau stabilitatea sectorului bancar. Mecanismul de alertă are ca instrument principal de analiză un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surprind atât dezechilibrele externe şi de competitivitate, cât şi pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alertă. Orice abatere a indicatorului de la intervalul de variaţie stabilit semnalează riscuri majore.

Lista statelor cu riscuri macroeconomice

Primul raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă a fost publicat în 14 februarie 2012 şi identifică 12 state membre ale UE cu riscuri macroeconomice care impun analize aprofundate: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. Statele care beneficiază de un program de asistenţă financiară din partea UE şi a FMI - România, Grecia, Irlanda şi Portugalia - se află deja sub o supraveghere economică consolidată.

Tabloul de bord subliniază pierderea de competitivitate şi riscurile de apariţie a unor dezechilibre în economiile europene mai puţin performante în ultimul deceniu.

Analiza celor zece indicatori la nivelul anului 2011 relevă faptul ca România nu are dezechilibre macroeconomice interne, încadrându-se în parametri economici propuşi, dar identifică două potenţiale dezechilibre externe şi de competitivitate.

Criteriile din Pactul de Guvernanţă Fiscală

Pactul de Guvernanţă Fiscală, semnat de 25 de state membre ale UE, inclusiv de România, stabileşte o limită de 0,5% din PIB a deficitului bugetar structural şi un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB, pentru a fi evitate riscurile privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Deficitul bugetar maxim ciclic, inclusiv cel structural, prevăzut de Pact, se va încadra în limita maximă de 3% din PIB.

Potrivit documentului, dacă se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională, la fiecărei ţări semnatare ca "regulă de aur" privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.