Acum abia am priceput cum este cu valurile astea de COVID, fără măcar să fie nevoie să merg până la mare. Abia că am mai şi scăpat de o cheltuială.

M-a lămurit pe deplin şi pe înţelesul meu colonelul Valeriu Gheorghiţă, mama imunizării din România. Sau poate nu el e mama, ci Arafat? Sau poate că sunt amândoi doar mama, că am auzit că la viruşi se poate să aibă numai mamă. Mă rog, nu mai contează. Cert este că am priceput de la colonelul Gheorghiţă că valurile astea de COVID vor mai veni, cam cum vin valurile mării, unul după altul. Că acum doar au luat o pauză, dar numără cu nerăbdare zilele verii, aşteptând sezonul rece, să năvălească iar peste noi.

Cam cum număram noi zilele în armată, să vedem cât mai este AMR-uAm ascultat regulamentar, în poziţie de drepţi, aşa cum trebuie să facă un amărât de caporal în rezervă ca mine, conferinţa de presă pe care a ţinut-o colonelul. Ba chiar am extras şi ideile principale. Prima idee pe care am scos-o este că degeaba au plâns toţi defăimătorii pe catafalcul Institutului Cantacuzino.

Că l-au distrus şi, la o nevoie, suntem în fundul gol. Uite că nu-i aşa. În faţa pandemiei am fost nu cu fundul, că de bine de rău încă mai avem chiloţi pe noi, ci cu mecla goală, că s-au cumpărat măşti neconforme şi acum zac prin depozite. Nu-i nimic, că o să mai vină noi valuri şi-or fi bune şi astea neconforme. Cât despre Intitutul Cantacuzino, uite că nici nu ne trebuia. Defăimătorii spuneau că este strategic. Că nu o să mai avem unde să producem măcar un polidin, să scăpăm de o banală răceală, darămite un vaccin pentru ditamai pandemia. Uite că s-au înşelat amarnic.

O fi fost el prăpădit şi ruinat Institutul Cantacuzino de bine ce a fost administrat, dar a rămas în picioare Piaţa Obor. Bastion neclitit în lupta cu pandemia. Duşmanii ţării credeau că nu vom mai fi în stare să producem un vaccin? Uite că s-au înşelat. L-am produs! Şi încă într-un loc fără fandoseală, fără aparatură sofisticată ori specialişti în halate albe cu multe doctorate şi specializări prin străinătăţuri, care să se vânture importanţi pe acolo. Direct în Piaţa Obor.

Nu a fost nevoie decât de câţiva cărbuni încinşi sub un grătar, câteva găleţi cu muştar şi nişte ser şi noul vaccin românesc a fost gata pe loc. El are în alcătuire următoarele componente esenţiale: trei mititei gratis cu o chiflă, muştar din belşug şi nişte ser. Serul este la alegere. Doar micii sau muştarul nu pot fi schimbaţi sub nici o formă din reţetă, înlocuiţi cu o ceafă de porc spre exemplu sau un mujdei în loc de muştar, că nu mai are efect vaccinul. Acest nou vaccin românesc are şi avantajul că este portabil fără condiţii speciale, nu ca sclifositele alea din Occident. Nu-ţi convine să te imunizezi pe loc, la gura grătarului, poţi renunţa la ser şi iei restul vaccinului acasă, la pachet. Singura indicaţie de transport este să ajungi repede la locunţă, ca să nu se răcească mititeii, că e păcat de ei.

A doua idee principală pe care am scos-o din conferinţa de presă a domnului colonel a fost că în continuare trebuie să fim vigilenţi. Că ne aflăm în continuare în război şi, aşa cum scria pe vremea mea pe straţiile de emisie-recepţie ruseşti pe care le aveam în dotare când eram militar în termen: „Atenţie, duşmanul ascultă!” şi acum trebuie să ne lipim fiecare pe frunte: „Atenţie, COVID-ul pândeşte un nou val”. Aşa că trebuie păstrată starea de alertă şi vigilenţa maximă. Dacă la mască putem renunţa, pentru că oricum sunt neconforme şi ne putem şterge la cur cu ele, că am auzit că şi pe acolo este nemernicul acesta de virus dacă vrea, la distanţarea socială, nu!

Că de fapt, asta e cea mai sigură cale spre ieşirea din pandemie. Şi nu pot decât să mă bucur că această idee şi mai principală a lui Gheorghiţă şi Ararfat, sau, mă rog, a lui Ararfat şi Gheorghiţă, s-a aplicat cu sfinţenie. Spre exemplu, la meciul Austria – Macedonia de Nord,  primul meci dintr-un turneu final de fotbal organizat la Bucureşti, s-a aplicat drastic distanţarea socială. Astfel că Hagi şi Gică Popescu au fost distanţaţi social tocmai la tribuna a doua, iar la tribuna VIP s-au mai puţin distanţat tot felul de politicieni. Mulţi dintre ei habar nu au nici la ce meci s-au uitat, nici cu ce scor s-a terminat.

Mai bine că nu şi-au umplut hardul, şi aşa mic, cu aceste date neesenţiale, că nu mai aveau loc alte informaţii, cum ar fi cele care să te ajute să te descurci prin baritai clădire a Parlamentului şi să nimereşti locul unde ţine Orban paranghelia de ziua lui. La cel de-al doilea meci de la Bucureşti, între Ucraina şi Macedonia de Nord, cele două legende ale fotbalului nostru (apropo, pentru cei de la VIP care s-au înghesuit acolo şi n-au priceput nimic din ce-au văzut, să ştiţi că s-a jucat fotbal, poate vă întreabă vreun alegător) au decis să se distanţeze singuri şi mai tare. Nu s-au mai dus delocDin păcate, s-a terminat prea repede conferinţa lui Gheorghiţă. Poate că voia şi el o doză de imunizare de la grătarul din Gura Oborului. Că tare aş fi vrut să-i raportez o nedumerire a mea. Dar o raportez aici, în scris.

Orban, nu Ludovic al nostru, ăla de se bucură aşa de tare când e ziua lui, că dă de băut la toată lumea din Parlament care îi aduce cadouri, ci Viktor, premierul Ungariei, a decis ca la „Puskas Arena” să poată fi ocupate toate locurile, până la ultimul, la meciul Ungaria-Portugalia. Dacă virusul are perioada de incubaţie între 2 şi 8 zile, trebuie să ne aşteptăm la o explozie a cazurilor de COVID la Budapesta, chiar săptămâna viitoare. Când nici măcar nu s-a încheiat EURO 2020.

La fel şi în Danemarca, unde au spus că umplu stadionul doar 65 la sută şi până la urmă l-au umplut pe tot. Pe ăştia o să-i lovească foarte curând valul patru? Sau dacă suntem între valuri, nu se pune? De fapt întreb nu numai pentru colonelul Gheorghiţă, ci şi pentru toţi acei propovăduitori care citesc de pe prompterele năimite despre viitoarele nenorociri. Mai ales pentru profesorul Cherecheş, care stă la Cluj. Ia aruncă, mata, un ochi peste gard, în Ungaria şi zi-ne şi nouă: i-a năpădit COVID-ul după ce au umplut stationul, nesocotind indicaţiile lui Ghorghiţă, Arafat, Ţincu, Mahler, Ioana Moldovan şi alţii asemenea lor

Şi-am mai rămas nedumerit cu ceva după conferinţă. Dacă se-ntâmplă cumva şi nu vine valul patru? Dacă uite-aşa, umplând stadioanele la fotbal fără distanţare şi apoi petrecând galeriile împreună până în zori fără mască, ne-am imunizat şi s-a ales praful de pandemie?

Merg mai departe şi întreb. Dacă serviciile secrete ale SUA îi vor da preşedintelui Biden răspunsul, altminteri foarte previzibil despre laboratorul din Wuhan? Şi dacă grupul de avocaţi internaţionali, care acum muncesc asiduu şi strâng dovezi peste dovezi, vor reuşi să demareze un proces mondial. Un fel de nou Nurnberg?

Atunci să vezi distanţare socială. La scosul la plimbare pe rând, conform programului. Atunci să vezi lockdown. La unii chiar pe viaţă.