În virtutea istoriei sale, Moldova a fost un reper al puterii ruse și, pentru mulți, arată ca o mini-Ucraina, următoarea pe linia intereselor vecinului său. În prezent, Moldova este în pericol din cauza altor puteri.
La prima vedere, acest lucru ar părea să facă din Moldova o „mini-Ucraina” și, astfel, următoarea în linia noului imperiu al lui Vladimir Putin. Ca și Ucraina, statul este nou, nu a existat niciodată ca țară independentă și a petrecut decenii ca republică sovietică. Ca și în Ucraina, guvernul central al Republicii Moldova nu guvernează efectiv o parte a teritoriului său.
Populația țării (aproximativ 2,6 milioane) este de trei sferturi moldovenești/române, dar în Transnistria (cca. 500.000) este aproximativ o treime rusă și un sfert ucraineană. Acolo, limba rusă este principala limbă administrativă. La fel ca Ucraina, Moldova este nerăbdătoare să intre în Uniunea Europeană. A semnat un Pact Comercial Aprofundat și Cuprinzător cu Bruxelles-ul în 2014, iar anul acesta a solicitat oficial să se alăture.
De asemenea, ca și Ucraina, dar în circumstanțe economice mult mai puțin promițătoare, Moldova a susținut o democrație funcțională. Potrivit Freedom House, clasamentul Moldovei pe un indice combinat al democrației este cu mult peste toate statele ex-sovietice non-UE, cu excepția Ucrainei. Desigur, tocmai acest succes democratic, ca în Ucraina, îl sperie cel mai mult pe Putin.
Dar, spre deosebire de Ucraina, Putin nu poate pretinde afinitatea (sau dominația) etnică pe care o profesează cu ucrainenii. Ca și în Ucraina, influența economică a Occidentului a crescut în ultimul deceniu; UE este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor al țării.
Moldovenii, inclusiv cei din Transnistria, pot călători în UE fără vize. Cele mai recente alegeri prezidențiale (2020) și parlamentare (2021) au adus succes candidaților pro-UE, iar sondajele de opinie publică susțin ferm aderarea la UE. Confruntându-se cu repercusiunile economice critice ale războiului din Ucraina — inclusiv aproape jumătate de milion de refugiați — și blocajelor aferente, Moldova a primit ajutor de peste 200 de milioane de euro de la Bruxelles.
Problemele cu care se confruntă Moldova
Cu toate acestea, deși NATO este oficial deschisă noilor membri, declarația încurajatoare emisă Georgiei și Ucrainei în 2008 nu a inclus Moldova. Militar, țara nu aduce niciun avantaj NATO. Mica sa armată este prost echipată, iar Polonia și România asigură frontiere terestre și maritime mai importante cu Ucraina.
Însă, pentru NATO și Occident, blocarea proiectelor teritoriale rusești în Moldova ar fi importantă. Factorii politici au luat act de faptul că un general rus a indicat că luarea sudului Ucrainei ar fi „o cale de ieșire pentru Transnistria” și, în plus, au susținut că vorbitorii de limbă rusă sunt oprimați acolo. În acest sens, organizațiile de propagandă l-au etichetat pe președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, drept nazist.
Din punct de vedere militar, controlul rusesc asupra Transnistriei ar avantaja în mod semnificativ poziția Rusiei în sudul Ucrainei și ar face-o ținta principală de acolo, Odesa, fiind mult mai vulnerabilă. Preluarea întregii țări ar crea o graniță de 400 de mile cu România, ceva care lipsește din 1991. Deocamdată, însă, o amenințare militară la adresa Moldovei pare neplauzibilă. Și, privind îndeaproape, Thomas de Waal a subliniat „aproape toți cei 1.500 de soldați de acolo desemnați ca „ruși” sunt de fapt localnici cu pașapoarte rusești”. Conducerea nici din Moldova, nici din Transnistria nu par dornice să dubleze conflictul intern sângeros văzut în Ucraina.
Totuși, Moldova este mică, săracă și vulnerabilă la presiunea economică din partea Rusiei. Țara își acoperă majoritatea necesarului de energie cu gaz de la Gazprom din Rusia. Acest lucru este oferit practic gratuit Transnistriei, unde se află principalul generator de energie electrică din țară, dar la un preț în creștere constantă pentru Moldova însăși. S-au făcut unele eforturi pentru a căuta alți furnizori, dar războiul de alături a limitat aceste posibilități. Remitențele, care asigură mai mult de 16% din PIB-ul țării, au scăzut de la începutul războiului.
Având în vedere trecutul său, structura sa eterogenă, moștenirea economică slabă și locația într-un cartier turbulent, însăși rezistența sa este ceva miraculos. Cum va arăta în viitor depinde, în mare măsură, de forțele care îl înconjoară. La fel ca acel sat mitic, Moldova contemporană este un exemplu a ceea ce pot crea curajul și imaginația, dacă lumea ar lăsa să facă asta, potrivit The National Interest.