Uniunea Europeana forțează integrarea Ucrainei până în 2027, în ciuda veto-ului ungar

Uniunea Europeana forțează integrarea Ucrainei până în 2027, în ciuda veto-ului ungarZelenski, Von der Leyen / sursa foto: captură video

Instituțiile europene discută un scenariu considerat fără precedent în istoria extinderii Uniunii Europene: atragerea Ucrainei într-o formă de apartenență parțială, etapizată, începând chiar cu anul 2027, potrivit European Coservative.

Informațiile, relatate de mai mulți oficiali europeni și ucraineni, conturează o propunere care ar permite Kievului să participe la structurile UE înainte de finalizarea completă a reformelor necesare aderării.

Potrivit oficialilor, planul ar presupune o integrare graduală, în care Ucraina ar primi acces limitat la procesele decizionale și la anumite politici europene, urmând ca restul criteriilor de aderare să fie îndeplinite ulterior.

Argumentele susținătorilor: consolidarea poziției Ucrainei în Europa

Susținătorii inițiativei afirmă că o astfel de abordare ar consolida poziția Ucrainei în spațiul european după patru ani de război cu Rusia.

Aceștia consideră că integrarea timpurie ar oferi stabilitate politică și ar accelera modernizarea instituțiilor statului ucrainean, inclusiv reforma sistemului judiciar și întărirea mecanismelor democratice.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a insistat recent asupra stabilirii unei date clare pentru aderare. „Rusia va încerca probabil să ne oprească mișcarea spre UE, de aceea spunem: numiți data”, a declarat liderul ucrainean săptămâna trecută.

Zelenski a subliniat că apartenența la Uniunea Europeană este percepută la Kiev drept o garanție de securitate pe termen lung.

Rezervele exprimate de Germania

Propunerea generează însă reacții divergente în interiorul Uniunii. Germania s-a pronunțat public împotriva ideii creării unor niveluri multiple de apartenență.

Cancelarul german Friedrich Merz a descris perspectiva aderării Ucrainei până în 2027 drept „exclusă”, în timp ce premierul bavarez Markus Söder a avertizat că o extindere accelerată ar putea pune presiune asupra coeziunii Uniunii Europene.

Oficialii germani invocă necesitatea respectării criteriilor tradiționale de aderare și menținerii echilibrului instituțional în cadrul blocului comunitar.

Ungaria, principalul opozant al accelerării procesului

Cea mai fermă opoziție vine din partea guvernului de la Budapesta. Executivul condus de premierul Viktor Orbán susține că admiterea Ucrainei ar implica riscuri economice și de securitate pentru Uniune.

În contextul campaniei electorale din Ungaria, Orbán a declarat:

„Există o presiune enormă în Ungaria din partea Bruxellesului pentru a renunța la anumite obiective naționale: să nu rămânem în afara războiului, să oferim o mare parte din banii noștri Ucrainei, să acceptăm propunerile Bruxellesului, să acceptăm migranți, să renunțăm la legile noastre privind protecția copilului.

Miza alegerilor este dacă reușim să rămânem pe un drum național care ne servește propriile interese sau alegem un guvern de tip guvernator care execută instrucțiuni de la Bruxelles.”

Discuții în UE privind depășirea veto-ului ungar

Diplomați europeni recunosc că regula unanimității face din Ungaria un actor-cheie în dosarul extinderii. În acest context, au fost menționate inclusiv mecanismele prevăzute de Articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru în anumite condiții.

Balázs Orbán, director politic al premierului ungar, a afirmat:

„Bruxellesul și Kievul planifică deschis împingerea Ucrainei în UE până în 2027, mizând pe eliminarea veto-ului Ungariei prin înlăturarea guvernului patriotic condus de Viktor Orbán.”

De asemenea, ministrul de externe Péter Szijjártó a susținut că există o „coaliție Bruxelles–Kiev” care urmărește schimbarea guvernului ungar.

Date privind opinia publică europeană

Un sondaj publicat în ianuarie de think tank-ul ungar Századvég indică faptul că 75% dintre respondenții europeni se opun aderării Ucrainei înainte de îndeplinirea criteriilor stabilite. Principalele preocupări menționate includ impactul asupra agriculturii, siguranța alimentară, securitatea regională și redistribuirea fondurilor europene.

Oficiali europeni afirmă că situația excepțională creată de conflictul din Ucraina justifică soluții neconvenționale. Unele surse diplomatice sugerează că tema ar putea deveni parte a negocierilor internaționale mai ample, inclusiv în relația cu Statele Unite și Rusia.

1
2