Editura Evenimentul si Capital

Uniunea Europeană a OMORÂT Europa. Simptomele DESCOMPUNERII unui Cadavru continental

Autor: | | 6 Comentarii | 2742 Vizualizari

Pe măsură ce măsurile de integrare se înmulțesc, Europa se adâncește din ce în ce mai mult într-o criză fără soluții în actualele condiții.

Un dialog realizat de Le Figaro cu Coralie Delaume și David Cayla, autorii cărții „Sfârșitul Uniunii Europene”.

- Cartea dvs se intitulează Sfârșitul Uniunii Europene, fără semn de întrebare. De ce considerați că UE a murit deja?

- Trebuie să începem prin a zice că Uniunea Europeană nu este Europa. Europa este un ansamblu de țări care se străduiește să se acomodeze unele cu altele de secole, adesea înfruntându-se dur, dar și colaborând. UE este un ansamblu instituțional și juridic de dată foarte recentă, creat în ideea – destul de îndrăzneață, fără îndoială – că ne vom debarasa de frecușuri și de ciocniri pentru totdeauna.

UE înseamnă înainte de toate reguli supranaționale care îngrădesc și limitează acțiunea statelor membre. Această Uniune nu exită, în fine, decât atâta vreme cât aceste reguli sunt respectate. Or, trebuie să recunoaștem că ele sunt respectate din ce în ce mai puțin.

Fără a mai vorbi că aceste reguli sunt arbitrare (de exemplu, criteriul de 3% al deficitului public), sunt uniforme și sunt neadaptate la situațiea reală și la nevoile diferitelor țări. De aceea, majoritatea lor – pentru că sunt forțate de circumstanțe și nu din „eurofobie” sau dintr-un impuls de izolare naționalistă – încalcă aceste reguli sau le ocolesc.

Irlanda sau Luxemburgul încalcă regulile liberei concurențe și practică de multă vreme un dumping fiscal agresiv; țările Europei de Sud, victime ale crizei și ale unei dezindustrializări accelerate, încalcă regulile Pactului Bugetar; Germania, care trebuie să facă față provocării îmbătrânirii populației sale, favorizează o acumulare de capital incompatibilă cu echilibrele macroeconomice ale Zonei Euro și ignoră nivelul maximal de excedent curent aprobat de Bruxelles.

În fine, țările din Europa Centrală, care au fost nevoite să facă față afluxului a sute de mii de imigranți în 2015, au încălcat de asemenea numeroase reguli privind libera circulație a persoanelor și de primire a refugiaților în Spațiul Schengen.

Deodată, dacă nimeni nu mai respectă regulile europene, ce mai rămâne din UE? Dacă ne permitem să vorbim despre „sfârșitul Uniunii Europene”, aceasta este din cauză că analizeze noastre ne forțează să constatăm eșecul. Să nu mai vorbim de revenirea tensiunilor și a ciocnirilor care par să reapară intacte, din toate părțile, ca și cum timpul ar fi stat în loc. Incredibila duritate a relației greco-germane de câțiva ani încoace stă mărturie. Atunci când, în primăvara lui 2015, în ziarul german Die Welt apare un text la limita esențialismului care îi acuza pe greci că distrug „Ordinea europeană” cum au făcut-o în Europa din timpul Sfintei Alianțe, ridicându-se împotriva dominației turce, atunci îți spui că proiectul european de a unifica continentul sub auspiciile pieței, ale monedei și ale jurisprudenței Curții din Luxemburg a eșuat.

- Explicați că o mică regiune, precum Valonia, poate bloca UE, înțelegându-se de aici că Bruxelles-ul nu ar mai rezista multă vreme dacă o țară fondatoare, ca Franța, s-ar revolta. Una dintre originile crizei nu ține de faptul că națiunile s-au subestimat și că UE, mai ales Comisia sa, a fost considerată un super-stat omnipotent?

- În octombrie trecut, la inițiativa social-democratului Paul Magnette, Valonia a paralizat într-adevăr timp de mai multe zile semnarea tratatului CETA, acord de liber-schimb între UE și Canada. Valonii au obținut în final ceea ce doreau de la statul federal belgian și au băgat sabia în teacă.

Acest episod ne amintește de criza greacă din 2015, în timpul căreia Uniunea întreagă a stat cu ochiii ațintiți asupra Greciei, o țară care totuși nu reprezintă decât 2% din PIB-ul Zonei Euro. La apropierea referendumului din iulie, amenințările la adresa electoratului acestui mic stat proferate de către presă și de clasa politică de pe întregul continent dovedeau angoasa care domnea în toată „Europa oficială”.

Dacă grecii și-ar fi dus până la capăt proiectul de a-și redobândi suveranitatea, ar fi sfârșit prin a ieși din Zona Euro. Iar frica de un efect de domino era uriașă. O țară, chiar mică, chiar foarte slăbită de criză, dar care decide să se afirme, poate face să tremure întregul edificiu comunitar.

Acesta este de altfel motivul pentru care Eurogrupul și Banca Centrală Europeană au hărțuit atât de rău Atena. Munca de subminare dusă de BCE – care a adus cu bună știință în genunchi băncile grecești – a fost decisivă. Căci UE nu este doar Comisia de la Bruxelles. Dintre cele trei mari instituții supranaționale care sunt BCE, Curtea de Justiție a Uniunii (CJUE) și Comisia, aceasta din urmă este cea mai supusă acțiunii statelor membre.

Totuși, asta nu înseamnă că celelalte două nu sunt omnipotente. Neavând nici un fel de legitimitate democratică, ele nu „rezistă” decât datorită faptului că țările membre acceptă să le cedeze prerogativele. Pe scurt, este vorba de servitute voluntară. O țară care care voință politică poate să-și recucerească în totalitate suveranitatea. Procesul Brexitului este pe cale să o dovedească. Unul din primele lucruri anunțate de Theresa May în discursul său din 17 ianuarie a fost voința de a repudia jurisprudența CJUE.

Exemplul ungar este și el foarte interesant. Fără ca măcar să se ostenească să iasă din UE, Ungaria și-a reformat constituția și sistemul juridic pentru a nu mai fi obligată să aplice pe teritoriul său deciziile CJUE. Cu alte cuvinte, o ieșire lină din ordinea juridică a UE, pe care autoritățile europene sunt în imposibilitatea de a o condamna.

- Forța unei monede stă în primul rând în încrederea pe care o inspiră. Este euro în pericol? Cum explicați că, în sondaje, opiniile pro-europene sunt încă în foarte mare majoritate legate de moneda unică (chiar dacă proporția de „satisfăcuți” nu încetează să scadă)?

- Forța monedelor nu se rezumă din fericire la încrederea pe care o inspiră. Dacă euro există, aceasta este deoarece, d.p.d.v. juridic este singura monedă cu curs legal într-un ansamblu economic care reprezintă peste 300 de milioane de locuitori. Moneda reprezintă conjugarea unui sistem juridic, care impune folosirea sa, și a unei piețe, care, prin mărimea sa, îi dă o anumită greutate, permițându-i să fie folosit cu ușurință ca mijloc de plată.

Totuși, contrar a ceeea ce s-a anunțat cu ocazia semnării Tratatului de la Maastricht, euro nu s-a impus ca o alternativă serioasă la dolar. Pe piețe, în tranzacții, ca unitate de cont, dolarul încă domină zdrobitor. El reprezintă de pildă peste 60% din rezervele de schimb din lume... adică aproximativ tot atât ca înaintea de apariția euro.

Spre deosebire de dolar, euro nu este deci o monedă care inspiră încredere în mod deosebit acelora care nu sunt obligați să o folosească. Aceasta ține de aspectul „incomplet” al monedei unice care nu se poate baza decât pe o politică unitară.

Este firesc ca populațiile din țările europene să fie reticente să iasă din zona monedei unice. La apogeul crizei din 2015, grecii (al căror guvern, s-a descoperit atunci, nu o doreau și nu o pregătiseră) au fost amenințați că vor fi excluși din Zona Euro, după ce pierduseră o mare parte din venituri, din slujbe și din prosperitate. Concret, vreme de mai multe zile, ei nu au mai putut să-și retragă liber banii din bancomate să au aibă acces la conturile lor. Această situația s-a mai produs și în Cipru în 2013, și în Argentina în 2001.

Chiar dacă încerci să liniștești populația explicând că revenirea la o monedă națională nu este decât o chestiune tehnică, a schimba moneda este înseamnă a asuma riscuri care se fac simțite mai rapid decât beneficiile. Față de acest sentiment, discursurile liniștitoare ale economiștilor sunt, din păcate, neputincioase.

LIVE VIDEO Simona Halep - Caroline Garcia se joaca ACUM. Meci istoric in Franta

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI