Legea are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat.
În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.
Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune poate include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, scrie Antena3.
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat în mai această lege iniţiată de Titus Corlăţean şi Şerban Nicolae.
În iunie, şeful statului a sesizat la Curtea Constituţională a României (CCR) actul normativ, însă CCR a respins sesizarea de neconstituţionalitate.
Camera Deputaților au respins prima cerere formulată de președinte
În septembrie, preşedintele Iohannis a cerut reexaminarea actului normativ, însă legea a fost adoptată în forma iniţială, Camera respingând solicitarea şefului statului.
În motivarea cererii de reexaminare se arăta că legea trimisă la promulgare a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, stat învins, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar.
