Ungaria dă cu pumnul în masa UE. Cere o dezbatere serioasă

Ungaria dă cu pumnul în masa UE. Cere o dezbatere serioasă

Ungaria solicită o dezbatere serioasă la nivelul Uniunii Europene pe tema antisemitismului și a atacurilor teroriste din Europa.

Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a făcut apel la Uniunea Europeană să se „trezească din ipocrizie şi să înceapă să discute despre problemele reale - antisemitismul, crimele şi atacurile teroriste din Europa occidental”. Judit Varga a făcut aceste declarații într-un interviu care a fost publicat marți, 3 octombrie, în publicația Financial Times, de unde au fost preluate de MTI. Ea consideră că liderii europeni trebuie să se reunească și să organizeze o dezbatere serioasă în legătură cu aceast temă.

Ministrul Justiției din Ungaria a amintit că Uniunea Europeană urmează să ia în discuţie limitarea acordării finanţării pentru statele membre despre care se consideră că încalcă valorile şi legile sale. Potrivit spuselor sale, Ungaria nu vede cu ochi buni această măsură și se opune ferm adoptării salei.

Nu este corect ca liderii europeni să se ascundă după coridoarele Comisiei, a spus ministrul maghiar al Justiției.

Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a subliniat că statul de drept este protejat de tratatul Uniunii Europene şi că orice nou mecanism care se dorește a fi implementat presupune adoptarea unui amendament la acest tratat. Or, în opinia sa, acest lucru va necesita consensul tuturor statelor membre ale comunității europene.

În acest context, Judit Varga a acuzat totodată cele patru state aşa-zis „frugale” - Danemarca, Austria, Suedia şi Olanda - că folosesc statul de drept ca pretext pentru a face în așa fel ca fondurile să nu fie acordate celorlalte state. În opinia sa, aceste patru țări nu au dorit niciodată să aloce fonduri statelor mai slab dezvoltate din fostul bloc communist.

Astfel, este știut că Ungaria şi Polonia au ameninţat cu blocarea viitorului buget multianual al Uniunii Europene şi a fondului european de redresare post-pandemie a cărui valoare a fost stabilită la 750 de miliarde de euro. Cele două state se opun condiționării accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, o condiţionalitate pe care o consideră un instrument de şantaj la adresa statelor membre ale Uniunii Europene.