Emil Gânj / sursa foto: captură YouTube
Din cuprinsul articolului
Emil Gânj, criminalul care a reușit să se sustragă urmăririi autorităților de peste două săptămâni, ar fi putut fi deja capturat dacă anchetatorii ar fi aplicat metode moderne de analiză comportamentală și profilare geografică, susține Mihaela Brooks, un expert criminalist român stabilit în Canada.
Metodele clasice nu funcționează în cazul Emil Gânj
Mihaela Brooks critică dur modul în care poliția română gestionează căutările, afirmând că abordările folosite sunt depășite. În opinia sa, resursele uriașe alocate – zeci de echipaje, drone, câini de urmă și chiar lunetiști – nu au oferit niciun rezultat concret pentru că nu au fost completate cu o analiză psihologică a fugarului.
„Dacă s-ar fi aplicat tehnici de analiză verbală și non-verbală a martorilor și s-ar fi folosit Geographic Profiling, autoritățile ar fi putut contura o hartă mentală a fugarului”, explică Brooks. Potrivit acesteia, astfel de instrumente moderne permit înțelegerea traseelor psihologice ale criminalilor – adică locurile în care se simt în siguranță și unde sunt cel mai predispuși să se ascundă.
„Harta mentală” – cheia capturării
Brooks oferă o paralelă concretă: „Dacă cineva comite o crimă într-un oraș necunoscut, are șanse mai mari să greșească în încercarea de a fugi. Dar dacă acționează în localitatea natală sau într-un mediu familiar, va ști exact unde să se ascundă, la ce oră e liniște în cartier, care sunt zonele mai puțin frecventate.”
căutare Emil Gânj / sursa foto: captură YouTube
Criminalistul atrage atenția asupra faptului că, din analiza comportamentului lui Emil Gânj, acesta probabil s-a refugiat într-o zonă cunoscută, poate un sat izolat unde a mai fost sau unde știe că are acces la resurse. „Fuga lui nu este haotică, ci ghidată de un traseu mental pe care îl are deja întipărit. Acolo ar trebui concentrate eforturile, nu în cercetări ample fără direcție.”
Cine este Emil Gânj și de ce autoritățile întârzie capturarea
Emil Gânj este acuzat că și-a ucis fosta iubită, după care a incendiat locuința victimei. Crima s-a produs pe fondul unei relații toxice și a unor amenințări repetate, în ciuda faptului că tânăra obținuse un ordin de protecție. Anterior crimei, victima fusese chiar răpită de către acesta, iar apelurile ei la ajutor fuseseră înregistrate la 112.
Bărbatul este acuzat de multiple fapte grave: omor calificat, distrugere prin incendiere, profanare de cadavru, încălcarea ordinului de protecție și violare de domiciliu. De peste două săptămâni, el este căutat la nivel național, dar fără succes.
Mihaela Brooks concluzionează că este nevoie de o reformă în modul în care autoritățile române abordează cazurile de urmărire penală: „În loc să mobilizezi sute de oameni, mai bine pregătești anchetatorii în analiza psihologică și comportamentală. O hartă mentală face cât 100 de drone.”
