Cu câteva săptămâni înainte de summit-ul NATO de la Varșovia, Nicholas Burns, fost ambasador american la NATO, și generalul James Jones, fost comandant suprem al forțelor aliate din Europa, au pledat pentru trupe aeriene, marine și terestre în țările din Estul Europei.

Țările NATO se află în negocieri privind planurile de a instala în România, Bulgaria, Polonia și Țările Baltice, prin rotație, forțe terestre de până la 4000 de oameni. Ar fi vorba de patru batalioane, conduse respectiv de Statele Unite, Canada, Germania și Marea Britanie.


Decizia finală urmează să fie aprobată la summit-ul NATO din Polonia, care începe pe 7 iulie. Țările Baltice și mai ales Polonia solicită insistent în ultima vreme trupe permanente ale Alianței pe teritoriile lor.

Într-un raport pentru think-tank-ul Atlantic Council, Burns și Jones aduc argumente în favoarea permanentizării acestei forțe NATO „câtă vreme Rusia își menține atitudinea agresivă”.

Nicholas Burns, care este acum consilier al lui Hillary Clinton, susține că „un efectiv (militar – n.r.) mic, dar simbolic” îi va arăta lui Vladimir Putin că NATO ia foarte în serios principiul apărării colective:

„Nu este vorba de a masa trupe la frontieră, ci despre o forță suficient de mare pentru ca Putin și conducerea din Rusia să înțeleagă că vom proteja Țările Baltice și Polonia.”

Raportul celor doi oficiali americani mai pledează și pentru crearea unei misiuni NATO permanente pe Marea Neagră, sub comanda României, Bulgariei și Turciei, și având ca țări partenere Ucraina și Georgia, „ca răspuns anexarea ilegară a Crimeii de către Rusia și militarizarea ulterioară a Peninsulei”.

De asemenea, cei doi raportori solicită conducerii NATO să facă presiuni pentru ca și Germania, Italia, Spania și Olanda să își ridice nivelul de cheltuieli militare la 2% din PIB, așa cum s-au angajat să o facă România, Turcia, Marea Britanie și Franța.

Documentul afirmă:

„Cheltuielile militare europene sunt încă întristător de inadecvate și nu sunt proporționale cu amenințările de securitate de pe continent. Germania ar trebui să preia inițiativa pentru refacerea puterii militare europene.”

Un asemenea gest al NATO este foarte probabil să fie văzut de Kremlin ca unul ostil, scrie The Guardian. Rusia susține că planul de a instala batalioane prin rotație în Est ar viola un acordul din 1997, potrivit căruia NATO nu va masa „forțe combatante substanțiale” în Europa. Însă același acord stipulează că întăririle „pot avea loc… în caz de apărare față de o amenințare de agresiune”.

NATO la rândul său susține că respectă acordul din 1997, deoarece nu desfășoară trupe „substanțiale” numeric.

Te-ar putea interesa și: