S-a descoperit o nouă metodă de escrocherie în România. Mai multe persoane au comandat online cartușe de țigări, dar au primit un pantof. Oamenii s-au trezit fără bani și nimeni nu știe cine este principalul vinovat.

Mai mulți români au ales să își achiziționeze online cartușe de țigări. În momentul în care coletul a ajuns, aceștia au descoperit un pantof în cutie. Au rămas și fără bani, și fără țigări.

O tânără, Carmen, a fost înșelată prin această metodă. În loc de cartușele de țigări comandate, fata s-a ales cu un pantof. A făcut reclamație la poliție, dar autoritățile nu au fost interesate de problema ei. A rămas fără bani și fără tutunul comandat.

“Am o fetiță de un an și o lună și nu prea pot să mă duc așa, când vreau, de acasă, că soțul meu este plecat la serviciu. Am fost ieri dimineață, nu am găsit pe nimeni, că la noi la postul de poliție, dacă stăm la țară, nu prea e nimeni”, a povestit Carmen, pentru “Acces Direct”.

Mai mulți telespectatori care se uitau la emisiune au mărturisit că au fost păcăliți prin metoda cu pantoful. În locul țigărilor, aceștia au primit încălțăminte.

O nouă escrocherie

Din ce în ce mai multe persoane apelează la cumpărăturile online, iar escrocii caută noi metode pentru a fura bani. Unii pirați cibernetici trimit emailuri cu mesaje din partea unor firme cunoscute de curierat, iar românii rămân fără sume mari pe card.

O femeie de 64 de ani din Galați a primit prin curier șuruburi și cuie, dar comanda ei era un telefon în valoare de 6.700 de lei. A făcut plângere la Poliție, la ANPC, iar autoritățile caută vinovații.

„Dorim să vă informăm că expedierea cu numărul AWB este în curs de livrare” - aşa atrag escrocii oamenii. Mesajul conţine un link, pe care clientul ar trebui să îl acceseze pentru a beneficia de chitanță.

Specialiștii au declarat că escrocii apelează la această înșelăciune în perioada sărbătorile, atunci când majoritatea oamenilor comandă online. Clienții nici măcar nu se gândesc că în spatele unui mesaj primit de la firma de curierat este un hoț.

Mihai Rotaru, purtător de cuvânt CERT-RO: „Depinde ce vrea să facă, poate să folosească telefonul său calculatorul, se vând datele informatice, datele de conturi bancare.”

Poliţist DCCOA: „E furt informatic, poate fi încadrat şi la înşelătorie, avem mulţi români, recomandăm atenţie la cum e scris textul, dacă are greşeli, dacă e tradus automat.”