O boală favorizată, în principiu, de fumat și poluare, va deveni a treia cauză de mortalitate din lume. În România, o persoană din nouă este diagnosticată ci această afecțiune, însă, în realitate, lucrurile stau mult mai grav decât atât.

O boală subdiagnosticată în România va deveni a treia cauză de mortalitate în lume - este vorba despre bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). La nivel mondial, 600 de milioane de oameni suferă de această condiție medicală. După bolile cardiovasculare și cancer, afecțiunea va înregistra cele mai multe victime. Principalii factori de risc în acest sens sunt fumatul și poluarea.

Ce este BPOC? 1/10 români suferă de această boală

BPOC sau bronhopneumopatia obstructivă cronică "este o afecțiune care ocupă un loc foarte important printre afecțiunile cronice respiratorii în România. De altfel, se preconizează că în următorii ani ea va deveni a treia cauză de mortalitate la nivel mondial", potrivit Roxanei Maria Nemeș, medic primar pneumolog și medic specialist pediatru la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București și președintele Societății Române de Pneumologie.

„Este o afecțiune invalidantă, dar care, dacă este diagnosticată la timp și este inițiat tratamentul precoce, poate crește calitatea vieții pacientului respectiv, prin accesul la terapie de ultimă generație. La ora actuală, în România, avem terapii asemănătoare cu cele existente în Uniunea Europeană", a explicat medicul Roxana Maria Nemeș într-un interviu oferit hotnews.ro.

Incidența bolii este, în România, de aproximativ 8,9%, potrivit unui studiu realizat de Societatea Română de Pneumologie, în urmă cu câțiva ani. „Această incidență este ca un iceberg, este doar fața văzută a lucrurilor. Există mulți pacienți care încă nu sunt diagnosticați și care, practic, ar trebui să conștientizeze că efectuarea unui test simplu de spirometrie și adresarea la medic pentru un diagnostic sunt foarte importante", a spus președintele Societății Române de Pneumologie.

„BPOC rămâne o afecțiune subdiagnosticată. Vorbim aici atât din punct de vedere al adresabilității, în această perioadă grea prin care trecem, a pandemiei, dar și de înțelegerea importanței diagnosticului, mai ales la pacienții care fumează", a mai adăugat medicul.

Principalii factori de risc. Cine este cel mai expus la boală

Potrivit medicului Roxana Maria Nemeș, cele mai expuse persoane în acest sens sunt cele cu vârsta peste 40 de ani, care fumează. „Pentru că, trecând în vedere factorii de risc, fumatul rămâne de departe cel mai important factor de risc, în condițiile în care se fumează de la o vârstă foarte tânără, iar efectele nocive ale acestui viciu trebuie nu numai să le conștientizăm, ci să le și reducem până la a renunța definitiv la el. El vine la pachet și cu riscul unei alte afecțiuni foarte grele - cancerul pulmonar", a explicat Roxana Maria Nemeș.

Alături de fumat, printre factorii de risc se numără și poluarea. „Acești poluanți iritanți inhalați - vorbim despre particule cu diametru foarte mic, așa cum sunt particulele din praful industrial, din substanțele chimice volatile, popularea casnică - ne duc la o expunere trenantă la nivel alveolar", a comunicat medicul.

Boala se transmite și pe cale genetică, însă astfel de cazuri „sunt foarte rare. Vorbim aici despre deficitul unei enzime din organism, care stă la baza emfizemului primitiv atrofic, ce duce la o amputare funcțională foarte mare", potrivit președintelui Societății Române de Pneumologie.

Ce simptome dezvoltă persoanele bolnave de BPOC

„De departe, golden standard în diagnosticul acestei afecțiuni rămâne spirometria, cea mai simplă, neinvazivă și nedureroasă investigație a funcției ventilatorii, ce poate fi efectuată nu numai în centrele mari universitare, dar și la nivelul cabinetelor de pneumologie, medicină internă, în general la toți medicii care au competență în efectuarea și interpretarea acestei manevre”, a spus Roxana Maria Nemeș. Diagnosticul este dat de către un medic specialist, în special pneumolog, dar și de către cadrele din medicina internă.

„În perioada aceasta de pandemie, adresabilitatea către spitalele de specialitate s-a redus, însă. În primul rând, acest lucru cred că ar putea fi explicat prin frica pacientului român de a se adresa spitalelor, temporizarea analizelor, temporizarea adresării la medic, deși simptomele există”, a completat medicul.

Unul dintre simptomele dezvoltate de persoanele care suferă de BPOC este „tusea, care poate să fie tuse productivă sau tuse seacă. Un alt simptom important este dispneea - lipsa de aer care apare inițial în timpul efortului fizic, iar în formele severe apare și în repaus. Este o dispnee predominant matinală, în special la trezire, pe care pacienții severi, cu o amputare mare a funcției ventilatorii, o experimentează aproape zilnic”.

Cum facem diferența între BPOC și COVID-19

Plămânii și căile respiratorii sunt afectate de BPOC, însă medicul Roxana Maria Nemeș atrage atenția că această condiție medicală nu trebuie confundată cu infecția cu coronavirus.

„Suntem în pandemie, este o perioadă grea prin care trecem, dar această patologie nu trebuie confundată cu COVID-19. Ele pot coexista, pentru că virusul SARS-CoV2 nu știe despre BPOC, tot așa cum BPOC nu știe că există COVID. Prin urmare, putem să avem două afecțiuni concomitente.

Sunt patologii care își văd în continuare de evoluția lor și susținem și suntem alături de pacienții noști în evaluare, diagnosticare și monitorizare. Venirea pacientului la medic, la cabinet, în timp util rămâne cel mai important factor. Este mult mai ușor să previi și să pui un diagnostic la timp decât să ajungi la un diagnostic când pacientul are puține șanse să își mai prelugească viața și să se bucure împreună cu familia lui”, a transmis medicul Roxana Maria Nemeș, potrivit sursei citate.