Jurnaliștii afirmă că sunt supuși unor restricții crescânde venite din partea guvernului președintelui Volodimir Zelenski, ei susținând că măsurile depășesc motivele de securitate datorate războiului

Un reporter ucrainean care a dezvăluit că agenția națională de presă a încercat să împiedice o serie de interviuri cu politicieni din opoziție, afirmă că, în ziua următoare, a primit o notificare. Biroul de Informații Interne al Ucrainei i-a spionat pe angajații săi implicați într-o anume anchetă prin vizoare montate în camerele lor de hotel.

Probleme pentru mass-media din Ucraina

Postul public a declarat că regretă ceea ce, în opinia sa, ar fi presiunile politice impuse relatărilor sale. Jurnaliștii și o serie de organizații care monitorizează libertatea presei s-au declarat tot mai alarmați de ceea ce, în opinia lor, ar fi restricțiile și presiunile sporite asupra presei din Ucraina sub guvernarea președintelui Volodimir Zelenski, presiuni care depășesc necesitățile unei țări aflate în război.

„Este, într-adevăr, îngrijorător”, afirmă Oksana Romaniuk, directorul Institutlui pentru Informații de Masă – o organizație non-profit care monitorizează libertatea presei. „Acest lucru este relevant mai ales în situația unui război în care Ucraina luptă pentru democrație împotriva principiilor unei dictaturi reprezentate de Rusia”. Înaintea invaziei Rusiei, din februarie 2022, și după independența sa, câștigată în 1991, Ucraina a dovedit multă vreme că tolerează o presă pluralistă, prin diverse canale de televiziune susținătoare ale opoziției sau ale partidelor care sprijină guvernul, precum și prin canale independente de știri. Războiul a ridicat o problemă în păstrarea acestei traiectorii.

Reguli impuse în război

În general, jurnaliștii ucraineni au acceptat regulile impuse de război, prin care se interziceau informații despre mișcarea trupelor sau despre pozițiile lor, despre locul atacurilor rusești cu rachete sau despre numărul exact al victimelor, considerându-se că asemenea măsuri sunt necesare din motive de securitate națională. Ei au recunoscut și existența unei autocenzuri, ocolindu-se importante informații despre guvern pentru a se evita o scădere a moralului sau blocând informații legate de corupție, care i-ar fi putut împiedica pe partenerii din străinătate să mai aprobe ajutoare.

„În Ucraina, autocenzura este o caracteristică datorată războiului”, afirmă Serhii Sidorenko, redactor la European Truth (Adevărul European), un portal de știri online independent. El a mai adăugat că „o atare situație nu era o problemă și era inevitabilă în cursul războiului”, subliind că se așteaptă la o revenire la normal atunci când, în cele din urmă, luptele vor înceta.

Zelenski nu a pledat public în favoarea unor presiuni exercitate asupra jurnaliștilor și a condamnat spionarea unor jurnaliști aflați în hoteluri. Jurnaliștii și o serie de organizații de presă afirmă că o serie de cazuri recente au scos la iveală un mediu de presă tot mai restrictiv. În luna ianuarie, ambasadori ai Grupului celor Șapte – un grup care cuprinde cei mai importanți aliați ai Kievului pe plan militar – au dat publicității o declarație comună în sprijinul libertății presei din Ucraina.

Ce au constatat jurnaliștii de la NYT

„Libertatea presei este pilonul fundamental al unei democrații de succes”, se arată în declarație. O serie de analști afirmă că eforturile guvernului de a controla presa par menite să îngrădească știrile pozitive despre opoziție și să împiedice difuzarea unor știri negative legate de guvern și de armată. Spre sfârșitul anului trecut, reporterii agenției de presă de stat Ukrinform – o agenție care ar trebui să fie independentă – au primit o listă din partea șefilor cu reprezentanți ai opoziției și ai aleșilor locali care „nu ar trebui” să fie citați în articole.

The New York Times a examinat instrucțiunile primite de reporterii de la Ukrinform, instrucțiuni care înscriau pe o listă neagră oficiali aleși și activiști ai societății civile, inclusiv o serie de veterani din armată. În această lună, ministrul interimar al culturii, Rostislav Karadaev, care gestionează activitatea agențiilor de presă, a declarat în presa ucraineană că nu știe nimic despre o asemenea listă. Biroul lui Zelenski nu a răspuns cererii de a comenta situația.

Serhii Cerevati, fost purtător de cuvânt al armatei numit acum șef al Ukrinform, a refuzat să comenteze directivele – niște directive care fuseseră difuzate de predecesorul său. El a spus că intenționează să conducă agenția „conform legii și conform principiilor libertății de exprimare”.

Critici din SUA

Departamentul de Stat al SUA a declarat că un asemenea program a permis un control fără precedent asupra știrilor de ultimă oră de la televiziune.

În ianuarie, s-a aflat că serviciul ucrainean de informații interne, SBU, i-a filmat în secret pe jurnaliștii care participau la o agapă organizată de Bihus, un portal de știri de investigație, amplasând camere de filmare pe umerașele din camerele de hotel unde fuseseră cazați. Directorul SBU, generalul Vasil Maliuk, a recunoscut și a criticat această supraveghere, iar Zelenski a concediat un oficial însărcinat cu monitorizarea organizațiilor de presă interne și străine. În pofida presiunilor, jurnaliștii ucraineni au înregistrat succese, inclusiv în privința unor reportaje pe teme de corupție - reportaje care au dus la demisii și la arestări.

Sevhil Musaieva, redactor-șef la Ukrainska Pravda – un portal de știri național – afirmă că eforturile depuse de guvern pentru a elimina informațiile ilustrează influența și vitalitatea presei ucrainene în timpul războiului. „Jurnalismul este singura cale prin care oamenii pot să schimbe și să îmbunătățească situația”, afirmă ea. „Tocmai de aceea, unii oameni din guvern fac tot ce pot ca să îl controleze”.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / .nytimes.com