Un lider PNL îl apără pe Cătălin Predoiu în scandalul din Justiție: Responsabilitatea aparține magistraților

Deputatul Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a intervenit public în dezbaterea privind situația din sistemul judiciar, susținând că fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, nu poate fi făcut responsabil pentru modul în care magistrații aplică legea, în contextul scandalului declanșat recent în Justiție.

Alexandru Muraru: Predoiu a respectat obligațiile asumate de România

Alexandru Muraru a declarat vineri, la RFI, că modificările aduse legilor justiției în 2022, în perioada în care Cătălin Predoiu a condus Ministerul Justiției, au fost determinate de obligațiile asumate de România la nivel european. El a arătat că fostul ministru nu poate fi învinuit pentru deciziile luate ulterior în instanțe.

„Nu vreau să exonerez pe nimeni de vini morale și așa mai departe. În momentul de față, este în SUA, va reveni în următoarele zile, dar vreau să vă spun că domnia sa și-a exercitat mandatul de ministru al Justiției într-un moment în care România avea acele obligații deschise de peste 15 ani, pe acel Mecanism de Cooperare și Verificare și pe acel calendar din PNRR. Deci practic, sarcina ministrului Predoiu a fost să aducă în fața Parlamentului un pachet legislativ care era cerut de Comisie”, a declarat Muraru, citat de Radio RFI.

Alexandru Muraru. Sursa foto: Fcaebook/Alexandru Muraru

Diferența dintre lege și aplicarea ei în instanțe

Vicepreședintele PNL a subliniat că trebuie făcută o distincție clară între cadrul legislativ adoptat și modul în care acesta este pus în practică de către magistrați. În opinia sa, pachetul legislativ privind justiția a fost considerat compatibil cu standardele europene la momentul adoptării.

Plata impozitului, redusă pentru o anumită categorie de contribuabili. Până când poate fi depusă cererea

Băsescu a explicat în ce condiții ar putea să existe o alianță între PSD și AUR

„Trebuie să facem distincția între acel cadru legislativ în materia justiției, care a fost considerat la acea vreme compatibil cu standardele UE privind independența sistemului judiciar și lupta anticorupție și de aici încolo, de la acest pachet al justiției, care a permis închiderea MCV, îndeplinirea jaloanelor din PNRR și chiar integrarea României în Schengen, până la a vorbi despre ceea ce se întâmplă efectiv în instanțe și cum sunt aplicate acestea de către actorii sistemului judiciar”, a mai spus Muraru.

Cine poartă responsabilitatea pentru disfuncțiile din Justiție

Întrebat dacă susține că Cătălin Predoiu nu are nicio responsabilitate în contextul dezvăluirilor din documentarul Recorder, liderul liberal a afirmat că vina majoră aparține celor care conduc efectiv instituțiile judiciare.

„(…) Vreau să vă spun că orice fel de tip de acuzație sau suspiciune din punctul meu de vedere este mult mai mică și dimensiunea acestora trebuie să fie reduse în raport cu ceea ce au făcut cei care au condus efectiv destinele Justiției și mă refer la cei care au condus CSM, cei care au condus principalele instanțe, Înalta Curte, Curtea de Apel București, cei care dețin funcțiile de conducere (…). Deci ceea ce au făcut magistrații în interiorul sistemului nu poate fi pus în cârca domnului Predoiu”.

„PNL are o vină mult mai mică în raport cu PSD”

Referindu-se la răspunderea politică în scandalul din Justiție, Alexandru Muraru a afirmat că, în opinia sa, PSD a avut un rol determinant în apariția problemelor sistemice.

„Este un moment T0, care presupune din punctul meu de vedere două lucruri: asumări instituționale și politice și schimbări legislative. Dar aș spune că PNL are o vină mult mai mică în raport cu PSD, pentru că PSD a guvernat de cele mai multe ori România în ultimele trei decenii și principalele lucruri care i-au permis să intervină în justiție au fost să numească miniștri ai Justiției favorabili, să influențeze legislația și să exercite presiuni constante”, a susținut liderul PNL Iași.

Critici la adresa conducerii Curții de Apel București

Muraru a comentat și reacțiile conducerii Curții de Apel București, afirmând, într-o postare pe Facebook, că modul în care a fost organizată conferința de presă de joi a reprezentat o „autodemascare instituțională” cu impact puternic asupra opiniei publice.

„Reacțiile conducerii CAB au scos la suprafață reflexe de tip comunist târziu: dispreț față de întrebări, suspiciune față de presă, apel la autoritate formală în locul explicațiilor și utilizarea intimidării ca instrument de control. În locul unui dialog firesc, publicul a asistat la o demonstrație de forță simbolică, incompatibilă cu ideea de justiție modernă și suficientă pentru a explica de ce mulți magistrați aleg tăcerea”, a subliniat Muraru.