​Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Laura Ștefan a precizat că: „Din punct de vedere legal nu e conflict de interese la ministrul Sănătății – vă reamintesc faptul că prevederea aceasta nu se aplică în cazul actelor normative. Un conflict de interese ar putea apărea dacă ministrul s-ar implica în adoptarea unui act individual care să se aplice lui sau unei persoane apropiate (Codul penal a fost modificat și a fost eliminată ipoteza beneficiului pentru angajator)”.

Actualul ministru, Victor Costache, este de profesie medic chirurg, specializat în chirurgie cardiovasculară, a lucrat peste 10 ani în spitale din străinătate, iar apoi s-a întors în țară ca șef al Secției de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică și ulterior director medical al clinicii private Polisano din Sibiu. El a anunțat, de la începutul mandatului său de ministru, că va continua să opereze în weekend la spitalul Polisano și că s-a consultat inclusiv cu Agenția Națională de Integritate înainte de a lua decizia de a continua să opereze, simultan cu funcția de ministru.

„Înainte de a prelua mandatul de ministru, am făcut demersuri la cea mai înaltă instituție a statului, abilitată în acest domeniu, Agenția Națională pentru Integritate. Vă citez din documentul primit de la ANI: ‘din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că funcția de membru în cadrul Guvernului simultan cu desfășurarea de activități medicale în baza unui contract individual de muncă, nu este de natură a genera o situație de incompatibilitate din perspectiva Legii 161/2003 cu modificările și completările ulterioare”, a afirmat Victor Costache.

Laura Ștefan precizează și cum arată în prezent textul de lege și cum arăta anterior:

„Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane
Art. 301. – (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.

Textul anterior modificărilor era acesta:
Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.
Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

„Ocuparea concomitentă a doua funcții – cea de ministru și cea de medic primar – se poate discuta din perspectiva incompatibilității. Azi in legea românească nu există o interdicție de a ocupa concomitent cele doua funcții. Și eu cred că e bine așa – nu e musai ca ministrul să fie medic, dar cred ca nici nu poate să fie o problema dacă este și știe măcar parțial sistemul.

Ce rămâne încă în discuție este când își fac oamenii ăștia timp pentru un job în plus știind cât de time consuming e funcția de ministru. Și de ce avem astfel de dezbateri doar când demnitarii vin din privat. Sectorul public de sănătate nu e influențat de deciziile ministeriale? Doar cel privat?”, a conchis Laura Ștefan, potrivit hotnews.ro.