Ultima mare performanță reușită fotbalul din Estul Europei, la nivelul echipelor de club, se leagă de Steaua Roșie Belgrad.
Gruparea care a triumfat, în sezonul 1990-1991, finala Cupei Campionilor Europeni.
În 1986, Steaua București câștiga finala CCE, după celebra finală disputată la Sevilla cu Barcelona (2-0 după executarea loviturilor de departajare). Privită global, a fost o performanță uriașă nu numai pentru fotbalul românesc ci și pentru cel est-european, acolo unde comunismul își trăia ultimii ani. Nimeni nu mai reușise până atunci că sufle trofeul vreunei echipe din Vest.
Și, la cinci ani distanță, în 1991, prestigioasa cupă ajungea în Europa Răsăriteană pentru a doua și ultima oară. O mare echipă se născuse în Iugoslavia la finalul anilor ‘80, într-un context social extrem de agitat: Steaua Roșie Belgrad. Grupare la care era legitimat și Miodrag Belodedici, liberoul care fugise din România în 1988, în țara vecină.
Ne puteți urmări și pe Google News
Alături de internaționalul român, Vladimir Jugovici, Sinisa Mihajlovici, Dejan Savicevici, Robert Prosinecki și Darko Pancev au fost centrele de greutate ale acelei mari echipe. În Iugoslavia mirosea puternic a război. În 1990, la meciul jucat de Steaua Roșie, cu Dinamo, la Zagreb, s-au înregistrat acte de o violență nemaivăzută pe stadioanele de fotbal. Era mai mult decât ura dintre ultrași, mocnea dușmănia dintre sârbi și croați.
Drumul Stelei Roșii câtre marea performanță a început pe „Maracana” din Belgrad, contra elvețienilor de la Grasshoper. Și nu a fost un meci grozav pentru iugoslavi, care au bifat un egal: 1-1. A urmat un retur de vis, și o victorie cu 4-1. La rând a venit Glasgow Rangers, eliminată după 3-0 acasă și 1-1 în deplasare.
În „sferturi”, Steaua Roșie a trecut de Dinamo Dresda, campioana defunctei Germanii de Est. După 3-0 la Belgrad, meciul retur s-a întrerupt la 2-1 pentru iugoslavi, care au primit victoria la „masa verde”.
Recomandările noastre
